-
Prima / Serviciul relații publice / Comunicate de presă / Reforma CNA: independenţă, consolidare şi sprijin public
Reforma CNA: independenţă, consolidare şi sprijin public
09.12.2013 3415 AccesăriOnorată asistenţă !!!
Suntem în perioada cînd trebuie să facem bilanţul unor realizări care au vizat şi reforma CentruluiNaţional Anticorupţie. Optimizarea funcţionării Centrului în vederea asigurării independenţei instituţionale a fost un angajament asumat atît în cadrul Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize, cît şi prioritizat în Strategia Naţională Anticorupţie, alte documente de politici naţionale şi sectoriale.
Aceste documente au vizat priorităţi majore, însă, mersul reformei în exclusivitate a fost ghidat şi realizat etapă cu etapă în corespundere cu Strategia de consolidare instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie, aprobată prin Hotărâre de Parlament în octombrie 2012.
După cum cunoaşteţi, pregătirea şi înfăptuirea reformei a fost analizată şi supravegheată pe intern şi extern, atît pe verticală, cît şi pe orizontală, pe motiv că aşteptările în acest sens au fost mari. De aceea, mersul acesteia a fost consecvent şi consecutiv angajamentelor asumate, în corespundere cu principiile şi obiectivele stabilite de aceste politici.
Deşi la acest capitol au existat şi unele problemede genul: rezistenţa pe intern a colaboratorilor vis-a-vis de procesul de schimbare, presiunile exercitate din exterior, şi nu în ultimul rînd oscilaţia voinţei politice în promovarea tuturor elementelor reformei, noi, în pofida tuturor problemelor dar şi discuţiilor contradictorii ne-am străduit să fim imparţiali şi să urmăm calea reformei întru atingerea scopului iniţial conceput.
Prin realizarea Strategieide consolidare instituţională ne-am propus atingerea a 3 obiective:
1. Asigurarea independenţei CNA faţă de presiuni şi influenţe necorespunzătoare;
2. Sporirea capacităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei la toate nivelele;
3. Obţinerea sprijinului public pentru eforturile anticorupţie.
Dacă e să facem o evaluare preventivă, considerăm aceste obiective realizate parţial. În special vreau să menţionez că, astăzi nu putem declara finalizat procesul de reformă instituţională a CNA, atîta timp cît în derulare sunt reformele desfăşurate paralel în sectorul justiţiei (în special reforma Procuraturii).Astfel, impactul activităţii noastre este direct dependent de succesele obţinute urmare a evoluţiilor în sector.
Cu referire la primul obiectivaş enunţa că cele mai mari dezbateri în public s-au referit la capitolul independenţei CNA, plasarea instituţiei sub controlul Parlamentar şi reîntoarcerea în componenţa executivului. În calitate de conducător al acestei instituţii, vreau doar să menţionez că indiferent în subordinea cui se află Centrul, el este independent în activitatea sa şi se supune doar legii. Iată şi garanţia de bază privind independenţa instituţiei. Aşa sau altfel, există proceduri şi mecanisme legale de control ale activităţii Centrului, inclusiv şi monitorizarea prin intermediul Comisiei parlamentare de profil, Consiliului civil, Colegiului CNA, unde se regăsesc şi reprezentanţi ai societăţii civile. Tot aici aş menţiona că Comisia parlamentară specializată a desemnat un membru în componenţa Colegiului Centrului, acesta fiind reprezentantul opoziţiei. Astfel, consider că aceste garanţii sunt mai mult decât suficiente.
În contextul asigurării independenţei instituţionale, o provocare majoră pe care ne-am propus-o s-a referit la introducerea unor pârghii viabile de excludere a presiunilor pe intern, de eliminare a vulnerabilităţilor faţă de riscul coruperii colaboratorilor CNA. Iar de rând cu obţinerea unei majorări a stimulării financiare, am înăsprit condiţiile de responsabilizare şi disciplină a colaboratorilor.
În acest sensau fost aprobate: Codul de conduită a angajaţilor; Instrucţiunea privind testarea integrităţii profesionale a angajaţilor; Regulamentul cu privire la monitorizarea stilului de viaţă al angajaţilor; Instrucţiunea despre efectuarea investigaţiilor în cadrul procedurilor disciplinare; Aprobat Statutul disciplinar şi constituit un Colegiul disciplinar; aprobat Regulamentul privind avertizorii de integritate şi Regulamentul cu privire la ţinerea Registrului pentru denunţarea influenţelor necorespunzătoare asupra angajaţilor CNA.
Vreau să menţionez că aceste documente deja au fost puse în aplicare, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate a iniţiat procedura de testarea a integrităţii profesionale a angajaţilor CNA. Suntem primii printre cei ce şi-au propus implementarea acestui mecanism novator. Consecvent acestui angajament, sunt sigur că vom atinge rezultatul aşteptat de societate - formarea unei instituţii cu personal integru şi profesionist. Importanţa acestui deziderat este direct proporţional cu atribuţiile ce-i revin Centrului, inclusiv în contextul proiectului Legii privind testarea integrităţii profesionale a diferitor categorii de angajaţi publici, expuşi riscurilor de corupţie. Astfel, în conformitate cu documentul prenotat, CNA va iniţia testarea integrităţii profesionale în privinţa tuturor entităţilor publice, cu excepţia SIS.
Prin urmare, priorităţile noastre de viitor se rezumă la continuitatea consolidării politicii de personal, în special prin implementarea eficientă şi constantă a cadrului normativ, aprobat în acest sens.
Cu referire la sporirea capacităţilor Centrului de prevenire a corupţiei, un accent aparte este plasat pe activitatea analitică, de expertiză anticorupţie a proiectelor de acte normative, supravegherea procesului de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor publice centrale, diversificarea activităţilor de sensibilizare a publicului.
In ceea ce priveşte investigarea actelor de corupţie şi celor conexe, precum şi instrumentarea dosarelor pe baza competenţelor procesual-penale, eforturile au fost orientate spre actualizarea cadrului normativ, asigurarea subdiviziunilor cu tehnică specială, instruiri speciale ale colaboratorilor.
La acest capitol persistă însă unele dificultăţi. Nu am avut surse bugetare suficiente pentru dotarea corespunzătoare a subdiviziunilor cu echipament tehnic special şi în acest sens, suntem în căutarea surselor suplimentare de acoperire a necesităţilor, în cadrul unor proiecte de asistenţă tehnică. Urmează de îmbunătăţit în continuare legislaţia penală şi procesual-penală.
Cu referire la Obiectivul 3 al Strategiei „Obţinerea sprijinului public pentru eforturile anticorupţie”, menţionez aprobarea Strategiei de comunicare a Centrului; lansarea unei noi pagini web a CNA; create şi administrate conturi ale CNA pe reţele de socializare: Facebook, Twitterşi YouTube; au fostdifuzate reportaje TV la diverse posturi locale şi internaţionale (în baza flagrantelor realizate de subdiviziunile operative, marea majoritate a reportajelor conţin material video); acordate interviuri şi declaraţii de presă posturilor TV, etc.
Prin urmare, întru promovarea imaginii instituţiei, întotdeauna am pus accentul pe importanţa obţinerii unui sprijin public pentru eforturile noastre în lupta cu corupţia. Anume acest aspect, ţine de prioritatea noastră de viitor, pentru că doar conlucrarea zilnică cu cetăţenii, promovarea culturii juridice şi a standardelor anticorupţie, susţinerea mass-mediei în informarea corectă a societăţii, va constitui suportul indispensabil reuşitelor noastre în reprimarea corupţiei.
Stimaţi colegi,
La final,cu o deosebită plăcere şi gratitudine vreau să menţionez aportul partenerilor noştri europeni în promovarea reformei instituţionale. Mă refer la proiectul finanţat în cadrul Programului de vecinătate estică al Uniunii Europene pentru Moldova „MIAPAC”, proiect de susţinere a Guvernului Moldovei în domeniul anticorupţie, reformei Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a poliţiei şi protecţiei datelor cu caracter personal.
Cu suportul experţilor am elaborat politici, norme departamentale,am promovat activităţi indispensabile procesului de prevenire a corupţiei. În acest context, menţionez realizarea unei cercetări ample privind dosarele de corupţie transmise în judecată şi examinate în instanţele naţionale. În acest studiu sunt scoase în evidenţă o serie de probleme, vis-a-vis de care urmează să luăm atitudine.