Şedinţa ordinară a Grupului de monitorizare pentru implementarea SNA pe anii 2011-2015

La 19septembrie 2014, ora 14:00, în incinta Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) s-a desfăşurat şedinţa ordinară de lucru a Grupului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie. Şedinţa este un instrument de bază şi parte componentă a procesului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţiei pe anii 2011-2015.

Grupul de monitorizare a constat că, în scopul implementării Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015 (SNA), aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.154 din 21.07.2011, şi a Planului de acţiuni pe anii 2014-2015 pentru implementarea documentului vizat, în trimestrul I 2014 autorităţile publice centrale au realizat în mod eficient o serie de acţiuni. În conformitate cu Graficul de raportare şi cu Hotărîrea Grupului de monitorizare nr. 2 din 20.06.2014, la şedinţa grupului au fost audiate rapoartele Comisiei Naţionale de Integritate, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Economiei, în vederea analizei progreselor înregistrate şi a dificultăţilor întâmpinate în implementarea SNA.

Grupului de monitorizare, constituit din reprezentanţi ai autorităţilor publice, ai societăţii civile şi ai sectorului privat, i-a fost prezentat de către secretarul GM, dl Vitalie Verebceanu, Raportul de monitorizare a realizării, în semestrul I anul 2014, aPlanului de acţiuni pe anii 2014-2015 pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 76 din 16.05.2014. Astfel, Raportul include informaţia cu privire la executarea celor 41 acţiuni planificate pentru semestrul I 2014, precum şi despre gradul de realizare a acestor acţiuni. Se constată că în semestrul I a.c., 72 % din acţiunile planificate au fost realizate cu succes,  17 %  se constată a fi restante, iar 11 %  sunt în proces de derulare, în consecinţa adoptării cu întîrziere a Planului de acţiuni pe anii 2014–2015.

Prin urmare, la finele semestrului I se constată restante 7 acţiuni, după cum urmează: Comisia Naţională de Integritate înregistrează 3 restanţe - acţiunile nr. 5 şi 6  privind elaborarea unor studii de expertiză a cadrului legal din domeniul de activitate; acţiunea nr. 23 – ce se referă la ajustarea cadrului legislativ şi revizuirea modelelor de declaraţii cu privire la venituri şi proprietate; Procuratura Generală - 1 restanţă, acţiunea nr. 32 ce vizează modificarea legislaţiei în vederea tragerii la răspundere juridică a membrilor organelor colegiale de decizie pentru admiterea încălcărilor de lege în activitatea propriecare a fost preluată, ca fiind nerealizată, din Planul de acţiuni pe anii 2012-2013; Serviciul Vamal – 1 restanţă, acţiunea nr. 57 privind revizuirea Codului de conduită a colaboratorului vamal; Ministerul Sănătăţii – la capitolul restanţe înregistrează 1 acţiune, nr. 58 privind revizuirea Codului cadru de etică (deontologic) al lucrătorului medical şi farmaceutic. Deşi în cadrul şedinţei Grupului de monitorizare din 20 iunie, Ministerul Sănătăţii a fost atenţionat întru luarea de atitudine în vederea realizării acţiunii date, actualmente această măsură rămîne a fi nerealizată.Acţiunea nr. 63, care presupune elaborarea regulamentelor interne privind avertizorii de integritate de către APC, este calificată ca fiind realizată parţial. Astfel,  70% din autorităţi au realizat în termen măsura dată, iar 30 % sunt la etapa de elaborare a regulamentelor vizate (Agenţia Moldsilva, Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul Stare Civilă, Ministerul Justiţiei, Biroul Naţional de Statistică, Ministerul Tineretului şi Sportului, Comisia Naţională de Integritate, Ministerul Culturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei). Acest fapt, determină necesitatea de a atenţiona instituţiile vizate în vederea definitivării cît mai urgent posibil a măsurii date.

Concomitent, în cadrul monitorizării şi analizei desfăşurate de Secretariatul Grupului de monitorizare a nivelului de realizare a Planului de acţiuni pentru sem. I a.c., au fost identificate mai multe probleme. La capitolul disciplina executorie şi calitatea rapoartelor necesită a fi menţionat Ministerul Mediului, care nu a prezentat Secretariatului raportul privind nivelul de realizare a planului de acţiuni, precum şi Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Comisia Naţională de Integritate şi Academia de Administrare Publică, care au tergiversat şi depăşit termenul limită de prezentare a acestor rapoarte. Unele autorităţi precum Ministerul Educaţiei şi CNI, în procesul executării anumitor măsuri nu au respectat indicatorii de progres, fapt ce a determinat calificarea acestor acţiuni ca realizate parţial. S-a propus atenţionarea conducătorilor autorităţilor vizate în vederea sistematizării eforturilor şi definitivării acestor măsuri şi aprobarea Raportul de monitorizare pentru semestrul I 2014 privind realizarea Planului de acţiuni pe anii 2014-2015.

În conformitate cu Hotărîrea Grupului de Monitorizare nr. 2 din 20.06.14, dl Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, a relatat despre măsurile întreprinse în vederea realizării Strategiei Naţionale Anticorupţie şi a Planului de acţiuni pe anii 2014-2015, trimestrul I-III, conform raportului remis. A precizat de asemenea că în calitate de instrument pentru prevenirea corupţiei, de la iniţierea activităţii la 01.01.2013, aşteptările societăţii civile faţă de Comisia Naţională de Integritate au fost foarte mari, deşi eficienţa acesteia este redusă din cauza faptului că în procesul de modificare şi completare a cadrului legislativ, instituţia se confruntă cu mari probleme. În rezultat, din cele 78 cazuri identificate în acest răstimp, nu există nici o sentinţă de condamnare. Din aceasta derivă necesitatea stringentă de a modifica o serie de articole din Codul contravenţional, cu privire la nedeclararea conflictelor de interese şi la termenul de prescripţie, dar şi de a interveni în procedura actuală în care CNI are doar rol de agent constatator. Cu privire la acţiunile nr. 4, 5, 6, CNI a remis 3 proiecte de legi Parlamentului, iar pînă la moment nici unul nu a fost adoptat. Referitor la acţiunea nr. 23, CNI a propus crearea unei declaraţii de venituri şi interese consolidate, dar aceasta este la faza de proiect. Totodată, în scopul optimizării proceselor de lucru, la 01.09.2014 CNI a demarat procedura de verificare digitalizată a declaraţiilor.

Urmare celor relatate, preşedintele raionului Dubăsari, dl Grigore Policinschi, a menţionat despre familiarizarea insuficientă a funcţionarilor publici din autorităţile locale de nivelul I cu practicile de depunere a declaraţiilor şi dificultăţile apărute în procesul de sancţionare a încălcărilor în asemenea situaţii. Grupul de monitorizare, generalizînd aceste concluzii a propus ca la CongresulAutorităţilorPublice Locale să participe reprezentanţii CNI pentru a desfăşura o instruire în acest domeniu. Iar Transparecy International-Moldova a adus în atenţia membrilor Grupului de monitorizare faptul că TI va desfăşura un proiect pentru instruirea şi antrenarea societăţii civile şi a ONG-urilor locale în identificarea conflictelor de interese.

Viceministrul sănătăţii, dl Mihai Ciocanu, a prezentat unele informaţii privind măsurile întreprinse de către Ministerul Sănătăţii în vederea realizării Strategiei Naţionale Anticorupţie, pentru trimestrul I-III anul 2014. Urmare celor relatate, membrii Grupului au accentuat necesitatea continuării şi încurajării acţiunilor anticorupţie din sistemul sănătăţii, prin prisma aceloraşi obiective majore şi au reiterat necesitatea de a adopta Codul cadru de etică (deontologic) al lucrătorului medical şi farmacistului, în lipsa căruia Planurile de integritate instituţională elaborate în urma evaluării riscurilor de corupţie în sistemul de sănătate vor fi ineficiente.

Totodată, preşedintele Alianţei Anticorupţie, dna Olga Bîtcă a exprimat disponibilitatea AAC de a oferi asistenţă metodologică Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei în executarea acţiunilor din Plan în ceea ce priveşte elaborarea de către aceste instituţii a Codurilor deontologice sectoriale şi a încurajat reprezentanţii acestora să demareze procesul de elaborare.

Reieşind din priorităţile strategice, dna Lilia Palii, secretar de stat al Ministerului Economiei a prezentat raportul referitor la măsurile de realizare a Legii nr. 161/2011 privind implementarea ghişeului unic în desfăşurarea activităţii de întreprinzător, inclusiv prin prisma Hotărârii Guvernului nr. 778 /2013, care se prezintă lunar în şedinţă de Guvern în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.765 din 25.09.2013 „Cu privire la aprobarea Foii de parcurs privind acţiunile Guvernului în vederea eliminării constrîngerilor critice în calea mediului de afaceri pentru anii 2013-2014”. Conform prevederilor pct. 2 subpunctul 4) al Hotărîrii Guvernului nr.778 din 04.10.2013, autorităţile administrative centrale urmau pînă la 11.01.2014 să elaboreze şi să prezinte spre aprobare Guvernului proiectele necesare pentru organizarea şi funcţionarea ghişeelor unice şi implementarea principiului de declarare pe propria răspundere, potrivit listelor actelor permisive stabilite în anexa nr.1 şi anexa nr. 3 la Hotărîreamenţionată. Astfel, din cele 86 de acte permisive pentru care sunt necesare a fi elaborate regulamente, se constată că pentru 19 acte permisive au fost elaborate regulamente, pentru 9 acte permisive în cadrul normativ existent este prevăzută procedura de eliberare, 2 acte permisive au fost anulate,  iar pentru 41 acte permisive elaborarea regulamentelor pentru organizarea şi funcţionarea ghişeelor unice a fost considerată inoportună, deoarece acestea nu întrunesc condiţiile prevăzute la art. 7 al Legii nr161 din 22.07.2011. După modificarea cadrului legislativ, 2 autorităţi vor elabora regulamente pentru 2 acte, iar pentru 13 acte permisive  6 autorităţi nu au prezentat informaţia privind situaţia procedurilor de organizare şi funcţionare a Ghişeelor unice. De asemenea s-a menţionat că în prezent Centrul de Guvernare Electronică desfăşoară activităţi de creare a unui Cloud naţional în care să fie incluse procesele de business revizuite şi care să facă posibilă interconexiunea instituţiilor, în scopul creării ghişeului unic.

Au fost supuse discuţiilor concluziile prezentate de dna Lilia Caraşciuc, director al Transparency International – Moldova, formulate în cadrul studiului Sistemul Naţional de Integritate al Republicii Moldova,realizat de Transparency International – Moldova cu susţinerea financiară a Comisiei Europene şi Fundaţiei Est-Europene. Totodată, s-a propus includerea concluziilor şi recomandărilorîn planurile de acţiuni în domeniul implementării politicilor anticorupţie şi a SNA.

Suplimentar, au fost examinate explicaţiile Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, prezentate de dl viceministru Dumitru Parfentiev şi pe cele ale Agenţiei Achiziţii Publice, prezentate de dl director Simion Botnari, cu privire la efectuarea achiziţiilor publice în anul 2013. În rezultat, a fost formulată recomandarea pentru autorităţi de a asigura transparenţa în utilizarea mijloacelor publice, astfel încît să existe un Plan al achiziţiilor publice pentru ca ofertanţii să se poată pregăti, iar pe site să fie publicată integral informaţia despre oferta cîştigătoare şi despre ceilalţi aplicanţi.

Grupul de monitorizare a reiterat poziţia privind privind intensificarea acţiunilor de prevenire şi combatere a corupţiei, sensibilizarea opiniei publice, promovarea unor comportamente conform normelor etice şi cultivarea intoleranţei faţă de practicile de corupţie, consolidarea responsabilităţilor tuturor instituţiilor administraţiei publice întru implementarea SNA, sporirea gradului de transparenţă în activitatea acestora şi mobilizarea tuturor eforturilor în vederea realizării măsurilor restante din Plan.

Secretariatul Grupului de monitorizare.