Discursul directorului-adjunct al CNA, Lidia Chireoglo, privind prevenirea şi combaterea corupţiei în administraţia publică locală

Stimate domnule Preşedinte, stimaţi membri ai Comisiei,

 Daţi-mi voie să supun atenţiei dumneavoastră Raportul de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie pe domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în administraţia publică locală, în cele 9 luni ale anului curent.

Ca şi alte instituţii şi domenii, activitatea autorităţilor publice locale nu este ferită de vulnerabilităţile şi riscurile corupţiei. Este, dacă vreţi, un segment extrem de important din eşichierul instituţiilor statului care, la fel ca şi alte autorităţi publice, trebuie să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu legea, în baza unor criterii stricte de onestitate, corectitudine şi integritate, punând în capul mesei interesul cetăţeanului.

Din păcate, recentele analize şi stare de lucruri ne demonstrează că anume în autorităţile publice locale sunt foarte des întâlnite abuzuri, excese de putere şi decizii ilegale, în urma cărora au de suferit comunităţi întregi. Fie este vorba despre achiziţii trucate, fie despre înstrăinarea unor terenuri, în urma cărora sunt cauzate prejudicii de proporţii enorme localităţilor, fie despre distrugerea patrimoniului comunităţii etc. etc. Mai jos am să vă dau şi unele exemple care au constituit obiectul investigaţiilor noastre.

Prezenţa fenomenului corupţiei în administraţia publică locală de toate nivelele, este cauzată de mai mulţi factori, cum ar fi:

-       lipsa transparenţei în procesul de trecere a patrimoniului public către sectorul privat,

-       neimplicarea cetăţenilor în mod direct în identificarea şi sesizarea cazurilor de corupţie din administraţie,

-       şi nu în ultimul rând, lipsa stimulentelor materiale. Ultima sperăm că va fi exclusă cât mai curând din vulnerabilităţi pe motiv că Guvernul a luat anumite decizii privind creşterea salariilor în administraţia locală.  

Domnilor deputaţi, am vorbit şi în rapoartele anterioare, pe care le-am prezentat în această componenţă, că misiunea Centrului Naţional Anticorupţie este departe de a fi doar una punitivă. Că scopul nostru primordial nu e de a veni cu bâta şi de a da lecţii de forţă. 

Noi ne-am propus, ca şi în celelalte domenii sensibile, să educăm, să instruim, să creştem un funcţionar integru, să ajutăm să se autoasaneze din interior, să excludă riscurile şi să se apropie mai mult de nevoile cetăţeanului.

 Vorbesc despre activitatea de prevenire a corupţie desfăşurată de CNA în domeniul autorităţilor publice locale.

Am să vă amintesc cu această ocazie că Centrul Naţional Anticorupţie este autorul  Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie pentru anii 2017-2020 - cel mai important document de politici care implică în lupta cu fenomenul corupţiei întregul sistem public. Astfel, una dintre priorităţile Pilonului II. „Guvernul", a fost realizarea eficientă a politicii anticorupţie la nivel local, asigurarea valorificării impactului mecanismelor anticorupţie, prin creşterea eficienţei organizaţionale şi a gradului de responsabilizare a administraţiei publice locale.

În acest context, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.676 din 29.08.2017 „Privind aprobarea mecanismului de elaborare şi coordonare a planurilor sectoriale şi locale de acţiuni anticorupţie pentru anii 2018-2020".

Această hotărâre prezintă Structura tip a planului anticorupție sectorial și local pentru anii 2018-2020, precum și Structura tip a Raportului trimestrial privind implementarea Planului anticorupție sectorial și local pentru anii 2018-2020.

Complexitatea procesului de analiză a problemelor și de identificare a soluțiilor pertinente sectorului local, a impus conlucrarea cu experți specializați pentru a identifica problemele şi soluțiile la nivel sectorial.

Astfel, cu sprijinul proiectului „Consolidarea capacităților de analiză şi prevenire a corupției ale CNA", implementat de PNUD cu suportul financiar al Ministerului de Externe al Norvegiei, a fost elaborat un RAPORT care descrie și sistematizează problemele depistate în domeniul administrației publice locale, pentru a fi utilizate ca priorități de acțiune în vederea consolidării sistemului de integritate la nivel local.

PLANUL , pentru anii 2018-2020, reprezintă principalul document de politici anticorupție la nivelul autorităților publice locale de nivelul II, cu caracter multidisciplinar pe termen mediu și oferă coordonatele majore de acțiune în sprijinul promovării integrității, bunei guvernări, eficienței, transparenței și îmbunătățirii structurilor și proceselor proprii ale administrației publice locale.

Obiectivul acestuia este "Dezvoltarea climatului de integritate, a responsabilității, transparenței și rezistenței la riscurile de corupție ale agenților publici din cadrul autorităților administrației publice locale și aleșilor locali".

Secretariatul Grupurilor de Monitorizare a SNIA, care este asigurat de CNA, a acordat asistență tehnică la elaborarea și adoptarea modelului Planului anticorupție în domeniul administrării publice locale în cadrul Grupurilor de lucru la nivelul fiecărei instituții din cadrul autorităților administrației publice locale de nivelul II.

Drept urmare, modelul Planului a fost transmis către cele 35 de autorități publice locale de nivelul II, pentru a fi ajustat la specificul și nevoile fiecărei entități, subliniind importanța unei analize obiective a măsurilor cuprinse în plan și, nu în ultimul rînd, identificarea unor lacune din activitatea instituției care nu își găsesc acoperire în modelul transmis.

În scopul eficientizării procesului de raportare și monitorizare a planurilor de acțiuni anticorupție la nivelul local, Centrul Național Anticorupție, cu sprijinul experţilor din cadrul proiectului comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei "Combaterea corupției prin aplicarea legii și prevenire" (CLEP), a organizat 8 sesiuni regionale de instruire pentru reprezentanții autorităților locale de nivelul I și II şi pentru oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat.

În cadrul acestor sesiuni au fost puse în discuţie prevederile Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție 2017-2020 şi Legii integrității nr.82/2017 - cu accent pe realizarea celor 14 măsuri, menite să consolideze climatul de toleranță zero la corupție în cadrul entităților publice, totodată ţinând în vizor şi elaborarea, implementarea și monitorizarea planurilor anticorupție în domeniul administrării publice locale. Iar, pentru promovarea monitorizării alternative a planurilor locale de către ONG-uri locale, au fost desfășurate 2 ateliere de lucru pentru zonele de Nord și Sud ale ţării, la același subiect.

Prin urmare, din informațiile expediate în adresa Secretariatului Grupului de Monitorizare a Centrului Național Anticorupție, din numărul total de Consilii raionale, 89 la sută din ele au aprobat Planurile anticorupție în domeniul administrării publice locale pentru anii 2018-2020.

De asemenea, merită a fi apreciată, în mod separat, implicarea activă a APL-urilor de nivelul II în realizarea acțiunilor incluse în Planul anticorupție în domeniul administrării publice locale, prestația cărora trebuie să fie menținută și consolidată, pentru valorificarea și extinderea eforturilor anticorupție pe mai multe dimensiuni la nivelul administrării publice locale.

Trebuie să vă mai spun că, în 9 luni ale anului curent, Centrul a desfăşurat un şir de alte activităţi pentru sensibilizarea şi sprijinirea autorităţilor publice locale în lupta şi prevenirea corupţiei. În total, am avut:

-    36 de activităţi pentru circa 1200 de funcţionarii publici din cadrul administraţiei publice locale;

-    12 ore de instruire în domeniul integrităţii pentru 316 funcţionari publici în cadrul cursurilor de dezvoltare profesională organizate de Academia de Administrare Publică;

-    instruiri pentru funcţionarii publici din autorităţile publice cu sediul în mun. Chişinău, Bălţi, raioanele Hînceşti, Briceni, Făleşti.

De asemenea, la 27 septembrie curent, la Hînceşti a fost lansată Campania de informare "O ZI ANTICORUPȚIE ÎN ORAȘUL TĂU", desfăşurată sub sloganul "Atitudinea ta contează - spune NU CORUPȚIEI". Scopul campaniei rezidă în sensibilizarea şi educarea populaţiei, funcționarilor publici, mediului de afaceri privind fenomenul corupţiei, obţinerea dezaprobării publice a corupţiei şi denunţarea cazurilor de corupţie.  În cadrul evenimentului au fost instruiţi peste 100 de funcţionari publici.

La 26 octombrie curent, în cadrul aceleiaşi Campanii, a fost efectuată o vizită în municipiul Edineţ, unde au fost desfăşurate 9 instruiri pentru 398 de agenţi publici şi elevi.

Referindu-ne la investigarea şi combaterea fenomenului corupţiei în administraţia publică locală, Centrul acoperă operativ activitatea organelor administraţiei publice locale, care îşi desfăşoară activitatea în zonele de: Nord, Centru şi Sud.

În majoritatea localităţilor, actele de corupţie persistă în sfera gestionării fondului funciar, administrării fondului patrimonial, distribuirii mijloacelor financiare în vederea executării lucrărilor şi prestării serviciilor, achiziţiilor publice, precum şi autorizării anumitor activităţi.

Cauzele penale, se divizează, după cum urmează: corupere pasivă - 15 cauze penale; abuzul de putere sau abuzul de serviciu - 14 cauze penale; excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu - 16 cauze penale; traficul de influenţă - 3 cauze penale; falsul în acte publice - 9 cauze penale; falsul în declaraţii - 1 cauză penală; delapidarea averii străine - 2 cauze penale.

Printre faptele frecvent săvârşite în domeniul administraţiei publice locale, care duc la prejudicierea bugetului de stat, intereselor publice, precum şi a drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice şi juridice au fost stabilite următoarele:

-    atribuirea terenurilor în arendă fără licitaţii publice;

-    stabilirea prețurilor de arendă sau de vânzare a terenurilor ce nu corespund celui reglementat de stat;

-    repartizarea în locaţiune a încăperilor nelocative prin negocieri directe, fără expunerea acestui drept la adjudecare prin licitaţie;

-    perfectarea certificatelor de urbanism pentru proiectarea unor obiecte ce nu corespund zonei şi locului de amplasare, fără schimbarea codului ce reglementează regimul urbanistic al terenului;

-    perfectarea certificatelor de urbanism în lipsa avizului pozitiv al Ministerului de resort sau Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice;

-    perfectarea autorizaţiilor de construire în lipsa documentelor obligatorii, conform legii pentru eliberarea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire;

-    perfectarea autorizaţiilor de schimbare a destinaţiilor construcţiilor şi încăperilor în lipsa studiilor de fezabilitate şi a acordurilor notariale ale proprietăţilor învecinate

-    privatizarea încăperilor nelocative la preţ diminuat celui de piaţă;

-    repartizarea fondului locativ cu încălcarea procedurii stabilite şi fără respectarea rândului persoanelor ce necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai;

-    trucarea licitaţiilor publice privind achiziţia de bunuri şi servicii;

-    delapidarea mijloacelor financiare în procesul realizării lucrărilor de construcţii şi reparaţii;

-    necontestarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele judecătoreşti de fond, ale căror obiect este exproprierea administraţiei publice de patrimoniu sau cedarea unor drepturi patrimoniale la preţuri simbolice;

-    repartizarea ajutoarelor materiale persoanelor care nu deţin acest drept, cu încălcarea procedurii şi transparenţei.

La compartimentul probleme şi riscuri, în acest domeniu sunt identificate următoarele:

-    lipsa unor reglementări juridice explicite referitoare la necesitatea şi condiţiile prezentării acordului notarial al vecinilor în cazul executării unor construcţii;

-    excluderea administraţiei publice locale din procesul de recepţie finală a construcţiilor determină implicarea în acest proces a unor persoane cu rea credinţă, care semnează procesele-verbale de recepţie finală fără proiect de execuţie, fără verificarea calităţii lucrărilor şi edificate pe terenuri ocupate abuziv;

-    lipsa unor termene strict-determinate în procesul de adoptare a deciziilor organelor deliberative şi răspunderea pentru tergiversarea examinării acestora;

-    lipsa unor reglementări şi mecanisme eficiente de combatere a fenomenului construcţiilor abuzive şi ocupării samavolnice a terenurilor-proprietate publică.

Dacă e să vorbim despre administraţia publică a municipiului de nivelul întâi este constituită din Consiliul municipal Chişinău, în calitate de organ reprezentativ şi deliberativ, precum şi de Primăria municipiului Chişinău, ca organ executiv, inclusiv Direcţiile şi Întreprinderile municipale subordonate, implicate în prestarea serviciilor de interes public.

Este oportun de evidenţiat premisele fenomenului corupţional în cadrul direcţiilor generale, care creează diferite scheme de delapidare a bunurilor-proprietatea municipală, precum şi a mijloacelor financiar-bugetare. Cazurile documentate denotă că fenomenul corupției din Primăria municipiului Chișinău, variază de la cazuri minore de mituire a funcționarilor publici, până la cele mai grave, precum delapidarea masivă a patrimoniului public.

Subiecții cauzelor penale documentate în cadrul Primăriei municipiului Chișinău sunt: primar general, viceprimar general, șefi de întreprinderi municipale, șefi de direcții, specialist în relații funciare, specialist în privatizarea bunurilor, membrii comisiilor de achiziții publice etc.

Fenomenul corupției din Primăria municipiului Chișinău se caracterizează prin gestionarea frauduloasă a bunurilor și resurselor financiare publice, eliberarea autorizațiilor sau documentelor ce țin de proprietatea persoanelor fizice. Majoritatea cazurilor de corupție documentate țin de dobândirea/înstrăinarea ilegală a terenurilor sau a unor imobile aflate în proprietate publică, sau de ilegalități în gestionarea resurselor financiare publice, precum și de eliberarea autorizațiilor.

De asemenea, ca urmare a realizării unor studii privind activitatea Întreprinderilor Municipale sau a Direcțiilor generale din subordinea Primăriei municipiului Chișinău au fost identificați mai mulți factori de risc, precum:

§ înstrăinarea abuzivă a loturilor de pământ din proprietatea Primăriei Chișinău;

Ca urmare analizei metodelor de repartizare a loturilor de pământ în mun. Chișinău, s-a constat aplicarea unor practici ilegale, cu implicarea funcționarilor din primărie și sistemul judecătoresc.

Astfel, au fost stabilite zeci de cazuri de atribuire a loturilor de pământ, prin intermediul unor hotărâri ale instanțelor judecătorești, obținute de anumite persoane fizice, ca urmare refuzului atribuirii loturilor de pământ de către Primărie. Totodată, deciziile judecătorești nu au fost atacate de către reprezentanții Direcției asistență juridică a Primăriei municipiului Chișinău în instanțele de recurs, astfel deciziile devenind irevocabile.

§ gestionarea frauduloasă a patrimoniului public;

Astfel, persoanele cointeresate de anumite încăperi publice, întâi recurg la procedura de perfectare a unui contract de arendă sau de locațiune cu autoritățile publice locale. Ulterior, depun pachetul de documente pentru privatizarea încăperii sau a terenului alocat în arendă. Deciziile contrare interesului public se iau prin votul majorității simple a membrilor Comisiei de privatizare a încăperilor nelocuibile, fără desfăşurarea licitației, deoarece contractul de locațiune exclude procedura de licitație. Majoritatea suprafețelor privatizate în acest mod se află în zona centrală a orașului, sau în zonele rezidențiale populare.

În același mod, la prețuri diminuate, sunt date în locațiune spațiile nelocuibile. Mulți agenți economici dau în subarendă aceste încăperi, dar la prețuri de câteva ori mai mari.

De asemenea, lipsa unui registru public privind suprafețele libere de locațiune și cele care sunt date în chirie, cu indicarea termenului de valabilitate a contractelor, constituie un factor ce generează corupție, rezultând în diminuarea beneficiilor publice din această activitate.

Astfel, darea în locațiune a spațiilor municipale are loc fără organizarea licitațiilor publice, nefiind asigurate drepturile tuturor doritorilor, ca rezultat nu se încasează un venit maxim pentru locațiunea bunurilor imobile, fiind prejudiciat bugetul municipal.

§ subestimarea valorii bunurilor imobiliare publice și privatizarea ilegală a acestora;

Sub pretextul activității unor asociații obștești, uniuni de creație etc. sunt închiriate la prețuri derizorii diferite încăperi, care ulterior sunt privatizate și vândute. Procesul de privatizare a încăperilor nelocuibile, fără organizarea licitațiilor publice, este contrară prevederilor art.77, pct.5 al Legii nr.436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală.

La fel, bunurile imobile privatizate sunt subestimate, prețurile de evaluare sunt cu mult mai mici decât cele de piață. Totodată, prețurile la privatizarea bunurilor sunt mai mici și în comparație cu cele stabilite de alți evaluatori, cum ar fi Î.S. "Cadastru", care, de asemenea, dispune de licență pentru activitatea de evaluare a bunurilor imobile și utilizează metode de evaluare stabilite de legislația națională și standardele internaționale de evaluare. Responsabili de evaluarea eronată a bunurilor privatizate sunt experții și membrii Comisiei pentru privatizare.

În general prețul chiriei și prețul de vânzare a imobilelor-proprietate municipală diferă radical de prețul de piață, prin ce sunt prejudiciate interesele publice. Cu cât mai mare este decalajul dintre prețul de piață și prețul stabilit de comisie la privatizare sau locațiune, cu atât mai mult este posibilă existența unor factori de corupție la adoptarea deciziilor.

Posibilitățile reale ale funcționarilor din cadrul Direcţiei generale economie, reforme şi relaţii patrimoniale de a influența luarea deciziilor privind privatizarea sau locațiunea bunurilor imobile sunt minime, deoarece acestea sunt adoptate de consilieri. În prezent, consilierii locali nu sunt subiecții declarării veniturilor, proprietăților și intereselor personale.

Astfel, riscurile de corupție se manifestă prin:

-   acțiuni de favorizare/lobare a unor întreprinderi juridice din partea unor manageri ai Direcțiilor pentru câștigarea licitațiilor publice privind achizițiile sau contractarea serviciilor de reparație;

-   achizițiile publice sunt efectuate cu abateri de la legislație, manifestate prin favorizarea unor întreprinderi apropiate, prin încheierea unor contracte în detrimentul interesului public, precum şi majorarea ulterioară a volumului lucrărilor și valorii contractelor, recepției unor lucrări efectuate necalitativ, admiterea unor acte false în cadrul procedurilor de achiziție, fapt ce favorizează anumiți agenți economici etc;

-   în scopul evitării organizării licitațiilor publice, resursele financiare alocate Direcțiilor pentru unele lucrări, sunt redirecționate prin intermediul întreprinderilor municipale subordonate, care ulterior subcontractează întreprinderile apropiate factorilor de decizie, fără organizarea licitațiilor publice;

-   gestionarea intenţionat defectuoasă a întreprinderilor subordonate Direcțiilor, fapt confirmat de rentabilitatea economică scăzute în ultimii ani;

-   desfășurarea activităților economice de către unii funcționari ai Direcțiilor în domeniul gestionat.

În scopul exemplificării celor menționate mai sus, evidențiem în jur de 30 de cauze penale pornite pe marginea acţiunilor ilegale ale mai multor persoane fizice, precum şi persoane publice din cadrul Primăriei municipiului Chişinău, care, în interes de profit, prin diverse scheme și metode coruptibile intenționau să delapideze Primăria municipiului Chișinău de terenuri amplasate în raza municipiului Chişinău.

În acest scop, a fost cercetat biroul de serviciu al persoanei bănuite, precum şi interceptate convorbirile telefonice a persoanelor implicate, în urma cărora s-a constatat că, în mod regulat, au loc acţiuni de corupţie manifestate prin pretinderea, acceptarea şi primirea de mijloace băneşti de la beneficiarii bunurilor imobile din municipiul Chişinău, pentru influenţarea persoanelor publice din adminstraţia publică locală în vederea urgentării perfectării actelor permisive, semnării procesului-verbal de recepţie finală şi coruperea persoanelor publice din cadrul Agenţiei Servicii Publice. Toate aceste cazuri şi nu doar sunt şi continuă să fie în vizorul CNA şi al procuraturii anticorupţie.

În încheiere vreau să menţionez că nu o dată CNA a fost ţinta criticilor din partea politicului, presei, unor formatori de opinii sau chiar din partea unor organizaţii care reprezintă interesele şi drepturile autorităţilor locale care au reproşat Centrului că ar porni dosare la comandă sau că ar hărţui primarii, consilierii etc.

Am să profit de această ocazie şi am să resping toate aceste acuzaţii, accentuând o dată în plus că CNA demarează investigaţii atunci când sunt suspiciuni faţă de anumiţi subiecţi, Nu întotdeauna anchetele noastre se termină cu transmiterea dosarului în judecată sau condamnări. Asta deoarece atunci când sunt bănuieli rezonabile că s-a comis o faptă ilegală, Centrul este obligat să pornească un proces penal, însă în final faptele pot să nu-şi găsească confirmare, iar cauza să fie clasată. Or, misiunea organului de urmărire penală este de a  cerceta cazul sub toate aspectele şi de a acumula probe pertinente. Şi atunci când acestea nu sunt suficiente pentru a pune persoana sub acuzare - dosarul se clasează sau se încetează. Cu regret, unii folosesc aceste situaţii pentru a se victimiza sau pentru a discredita instituţiile anticorupţie.

 Raport încheiat.