La 20 iunie 2014, ora 14:00, în incinta Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) s-a desfăşurat şedinţa ordinară de lucru a Grupului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie. Şedinţa a fost organizată de către Centrul Naţional Anticorupţie cu asistenţa Fondului Naţiunilor Unite pentru Democraţie prin intermediul Fundaţiei Est – Europene şi esteun instrument de bază şi parte componentă a procesului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţiei pe anii 2011-2015.
Grupului de monitorizare, constituit din reprezentanţi ai autorităţilor publice, ai societăţii civile şi ai sectorului privat, i-a fost prezentat de către secretarul GM, dl Vitalie Verebceanu, Planul de Acţiuni pe anii 2014-2015 pentru implementarea SNA aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 76 din 16.05.2014.
Astfel, Planul de acţiuni pe anii 2014-2015, include 93 de măsuri, distinse separat fiind 21 acţiuni cu caracter permanent, monitorizarea implementării cărora se realizează trimestrial şi 73 acţiuni cu termen concret de realizare. Acţiunile au fost sistematizate conform componentelor Strategiei: Componenta de cercetare, Componenta legislativă, Componenta instituţională şi Componenta educaţională şi de comunicare publică. Pentru fiecare acţiune au fost desemnaţi responsabilii de realizare, sursa de finanţare, indicatorii de progres şi rezultatul scontat.
Costurile aferente realizării Planului de acţiuni pentru anii 2014-2015, în proporţie de 82% urmează a fi acoperite din contul bugetului autorităţilor publice, iar alte 18% din acţiuni se vor realiza cu sprijinul oferit prin intermediul proiectelor de asistenţă.
Suplimentar, au fost prezentate şi cheltuielile de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2011-2015 din asistenţa externă, prin prisma planurilor de acţiuni.
În contextul realizării unor măsuri din Planul de acţiuni 2014-2015, s-a menţionat că CNA a iniţiat procesul de evaluare a riscurilor în cadrul sistemului de ocrotire a sănătăţii, capitolul „plăţi informale”; sistemului penitenciar; Poliţiei de Frontieră şi în cadrul Armatei Naţionale.
Urmare a demarării activităţilor de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul sistemului de ocrotire a sănătăţii, petrecute în cadrul a trei instituţii medico-sanitare publice: AMT Centru, Spitalul Clinic municipal nr.1 şi Institutul Mamei şi Copilului, membrii grupului de lucru din cadrul instituţiilor vizate, în comun cu experţii CNA, au examinat cadrul legal din domeniu, în special prevederile privind normele deontologice ale lucrătorilor medicali, drept urmare, fiind constatate un şir de lacune.
Printre acestea este şi faptul că, Ministerul Sănătăţii actualmente dispune de un Cod deontologic al lucrătorului medical şi farmaceutic, însă, ultimul nu este aprobat printr-un act normativ şi publicat în Monitorul Oficial. Din aceste considerente, prevederile codului dat se aplică neuniform, iar unele prevederi sunt lacunare, majoritatea normelor avînd sens echivoc, lipsesc sancţiunile etc.
Totodată, în conformitate cu Planul de Acţiuni pe anii 2014-2015 pentru implementarea SNA, Ministerul Sănătăţii este responsabil de revizuirea Codului deontologic al lucrătorului medical şi farmaceutic, cu termen limită de realizare trimestrul II a.c., însă, instituţia dată, şi anume, Direcţia juridică opune rezistenţă în realizarea acestei acţiuni.
Reieşind din priorităţile strategice şi conform Agendei de lucru a şedinţei, reprezentantul Ministerului Educaţiei a prezentat unele informaţii privind măsurile întreprinse în vederea executării Strategiei Naţionale Anticorupţie, prin prisma noului Plan de acţiuni pe anii 2014-2015.
Astfel, în vederea realizării acţiunii nr. 64 „Elaborarea, aprobarea şi punerea în aplicare a mecanismelor eficiente de prevenire a corupţiei în cadrul sesiunii de examene în învăţămîntul preuniversitar", pe parcursul întregului an şcolar 2013-2014, Ministerul Educaţiei a desfăşurat acţiuni de informare a publicului şi de pregătire a elevilor pentru examenul de bacalaureat. Au fost publicate modele de teste. Candidaţii la bacalaureat au beneficiat de meditaţii televizate şi radiofonice. Examenul de bacalaureat pentru anul şcolar 2013 – 2014, afost organizat în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, aprobată de Ministrul Educaţiei prin Ordinul nr.64 din 07 februarie 2014.
Totodată, prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 294 din 18.04.2014, au fost interzise colectările de bani în instituţiile de învăţământ secundar general, mediu de specialitate şi superior, de la candidaţii la absolvirea gimnaziului şi a liceului, în scopul organizării examenelor.
Cu referire la măsura nr. 65 din plan „Elaborarea, aprobarea şi punerea în aplicare a mecanismelor eficiente de prevenire a corupţiei în cadrul olimpiadelor şcolare”, Ministerul Educaţiei a întreprins următoarele măsuri: prin ordinul ministrului educaţiei nr.71 din 11 februarie 2014 au fost aprobate Instrucţiuni de desfăşurare a olimpiadelor, ediţia 2014, complementar Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare la disciplinele de studiu, aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr.66 din 31.01.2012; a fost interzisă antrenarea profesorilor/părinţilor ai căror elevi/copii participă la olimpiadă în procesul de elaborare şi evaluare a probelor de concurs la clasa respectivă; profesorii au semnat o declaraţie privind asigurarea securităţii materialelor de concurs; pentru clasele a IX-a şi a XII-a s-a aplicat la olimpiadele la nivel naţional monitorizarea video etc.
Ceea ce ţine de măsura nr. 82 „Monitorizarea procesului de organizare şi desfăşurare a examenelor”, MEd a efectuat controale sistematice în instituţiile de învăţămînt de stat şi cele private; centrele de bacalaureat şi centrele republicane de evaluare au fost echipate cu detectoare de metale şi camere video; testele de examen fiind scanate înainte şi după verificare, toate datele urmând a fi plasate în Cloud etc.
Alte activităţi importante preconizate a fi realizate în a.c. de către de MEd sunt: iniţierea activităţii Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional; elaborarea sistemului de e-admitere, care va permite ca depunerea actelor pentru înmatriculare la toate universităţile să fie făcută în format electronic; totodată, a fost aprobat Planul de evaluare şi reinginerie a serviciului public administrativ ”Serviciul de autentificare, legalizare şi recunoaştere a actelor de studii”.
Urmare celor relatate, membrii Grupului au accentuat necesitatea continuării şi încurajării acţiunilor anticorupţie din sistemul educaţional, prin prisma aceloraşi obiective majore.
În contextul tematicii abordate, dl Vitalie Verebceanu, secretarul Grupului de Monitorizare şi dl Nicolae Cojocaru, reprezentantul ASUSM, au informat membrii Grupului de monitorizare privitor la lansarea „Campania Eu - pentru educaţie prin integritate!”, promovată de Autoguvernarea Studenţilor Universităţii de Stat din Moldova (ASUSM), Universitatea de Stat din Moldova (USM) şi Centrul Naţional Anticorupţie, cu susţinerea financiară a Agenţiei Slovace pentru Cooperarea internaţională pentru dezvoltare.
Astfel, la 16 mai 2014, afost încheiat un Acord de colaborare între Universitatea de Stat din Moldova, Centrul Naţional Anticorupţie şi Autoguvernarea Studenţilor Universităţii, în scopul prevenirii şi combaterii plagiatului, protecţionismului şi corupţiei, prin planificare, implementare şi garantare a unor măsuri anticorupţie concrete.
Concomitent, urmare iniţiativei date, Centrul Naţional Anticorupţie a petrecut cursuri de instruire şi informare pentru toate facultăţile Universităţii de Stat din Moldova, pentru Universitatea de Studii Europene din Moldova şi facultatea de istorie a Universităţii pedagogice „Ion Creangă”, în cadrul cărora grupurile ţintă au fost familiarizaţi cu unele aspecte ce vizează fenomenul corupţiei, au fost informaţi despre scopul campaniei, inclusiv fiind distribuite insigne „Nu dau /Nu iau mită”.
În conformitate cu Agenda de lucru, dna Mariana Kalughin, expert asociat TI-Moldova, a prezentat în cadrul şedinţei Grupului de monitorizare, rezultatele monitorizării politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale, şi anume: Declararea veniturilor şi proprietăţii. Astfel, au fost formulate un şir de concluzii şi recomandări.
Grupul de Monitorizare, generalizând aceste concluzii şi recomandări, a solicitat ca în următoarea şedinţă a GM, CNI să se expună vizavi de acestea.
Alte două politici prezentate membrilor GM, de către dna Ianina Spinei, reprezentant TI-Moldova, au fost: Tratarea conflictelor de interese şi promovarea normelor etice; Promovarea transparenţei şi responsabilităţii în utilizarea mijloacelor publice.
În ceea ce priveşte asigurarea transparenţei în procesul de achiziţii publice, experta TI-Moldova a consemnat mai multe probleme. Una dintre acestea este că, doar o parte din banii publici trec prin procedura de achiziţii publice pentru care trebuie să se asigure transparenţa. Majoritatea achiziţiilor bunurilor, serviciilor şi lucrărilor se fac prin procedurile de achiziţii de mică valoare şi dintr-o singură sursă. Drept exemplu în acest sens a fost adus Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, care a indicat că nu a efectuat achiziţii publice în anul 2013.
Cu referire la această constatare, privind fragmentarea achiziţiilor în contracte de mică valoare de către unele autorităţile publice, membrii GM au solicitat ca experta, care a monitorizat politica dată, să se prezinte în următoarea şedinţă a GM cu unele detalii la acest capitol, inclusiv să fie invitat reprezentantul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi reprezentantul Agenţiei Achiziţii Publice, pentru a putea să se expună asupra situaţiei date.
Grupul de monitorizare a reiterat poziţia privind ridicarea responsabilităţilor tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice în implementarea SNA şi evitarea atitudinii formale şi neglijente în realizarea măsurilor din Planul de acţiuni 2014-2015.
Secretariatul Grupului de monitorizare.