CNA a elaborat un nou studiu privind sentinţele pe acte de corupţie, adoptate de instanţele de judecată, în 2018
22.03.2019 677 Accesări  

Un alt studiu, elaborat de experţii Centrului Naţional Anticorupţie, prezintă concluziile pe marginea sentinţelor, aplicate de instanţele de judecată în dosarele de corupţie, în anul 2018. În cadrul acestuia, CNA a analizat cum a evoluat profilul infractorului, ce soluţii au fost date pe unele categorii de infracţiuni, care este valoarea mitei în cauzele examinate în anul 2018, dar şi alte particularităţi ale procesului penal din instanţe.

Una dintre principalele concluzii la care au ajuns experţii CNA este sporirea atenţiei magistraţilor în privinţa examinării cauzelor de corupţie, fapt generat de modificările legislaţiei procesual- penale, dar şi de creşterea calităţii activităţii organelor de drept specializate.

Ca argumente de bază pot servi: menţinerea, în mare parte, de către instanţa de fond, a încadrării juridice a acţiunilor inculpaţilor cu care aceştia au fost trimişi în judecată; creşterea numerică a cazurilor de judecare a dosarelor de corupţie în procedura simplificată (prevăzută de art. 3641 CPP), dar şi motivarea mult mai detaliată a sentinţelor, inclusiv la individualizarea pedepselor inculpaţilor. 

În acelaşi timp, s-au stabilit şi unele omisiuni în cadrul întocmirii sentinţelor, fapt constatat în cadrul studiilor precedente.

Este vorba despre aplicarea neuniformă a prevederilor legislaţiei procesual-penale la încadrarea juridică a acţiunilor inculpaţilor la săvârşirea mai multor episoade pe acelaşi tip de infracţiune; acordarea unei duble valenţe juridice unei circumstanţe atenuante, îndeosebi la procedura simplificată de judecare; invocarea unor circumstanţe nerelevante pentru persoanele publice, drept circumstanţe ce atenuează răspunderea penală; neaplicarea pedeapsei privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, deşi infracţiunile sunt săvârșite în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activităţi de către inculpaţi.

De asemenea, mai puţin esenţială este creşterea eficacităţii normelor penale, ce stabilesc pedeapsa pentru crimele de corupţie şi conexe corupţiei.

Din analiza efectuată pot fi formulate următoarele concluzii: scăderea considerabilă a aplicarii pedepsei cu închisoare cu executare reală,  fapt care în mare măsură se datorează aplicării pedepselor alternative, care sunt stabilite în calitate de sancţiune pe infracţiunile de corupţie, precum şi creşterea substanţială a valorii mitei la traficanţii de influenţă, suma medie a mijloacelor băneşti pretinse constituind 109 528 de lei pentru bărbaţi şi 62 914 lei pentru femei.

Mai multe detalii, AICI. 

https://www.cna.md/public/files/Studiu_privind_sentintele_pe_actele_de_corupie_adoptate_de_instantele_de_judecat_in_perioada_2018_1.pdf

 

 

 

 

 

 

Copyright © 2019 Centrul Național Anticorupție