Directorul CNA: Nu se va opri procesul de mituire prin arestarea funcționarilor. Trebuie să învățăm copiii să nu mai dea bani
07.06.2019 367 Accesări  

Bogdan Zumbreanu și funcția de director CNA

B. Z. Este un fotoliu care presupune mult mai multe responsabilități decât am crezut la momentul învestirii în funcție. Este o funcție care presupune activitate nu doar de descoperire a infracțiunilor și nu doar de gestionare a procesului de prevenire a corupției. Este o funcție care presupune și multe-multe alte chestiuni legate de administrarea unei instituții: începând de la logistică, resurse umane, contabilitate - fapte care-ți iau mult timp și și sănătate.

Anul 2017 vs. prezent

B. Z. La momentul învestirii mele în funcția de director, ne-am propus cu echipa să avem o abordare sistemică a fenomenului de corupție, astfel încât să nu facem operațiuni de moment, dar să încercăm să penetrăm sistemele unde s-a înrădăcinat actul corupției. Investigațiile noastre, dar și sondajele arătau că domeniile cele mai afectate de fenomenul corupției a fost justiția, învățământul și sănătatea - zone unde am și intervenit cu operațiuni de amploare. Am făcut-o pentru a atrage atenția autorităților că trebuie să facă ordine acasă. Nu este cea mai potrivită soluție să se meargă exclusiv pe acțiuni de combatere a corupției. Toate aceste dosare, care au fost intentate ca urmare a acestor operațiuni, o parte din ele sunt la etapa finalizării, o parte au fost expediate deja în instanța de judecată.

Corupția mică vs. Corupția mare și impactul asupra economiei țării

B. Z. Corupția mare și corupția mică este un măr al discordiei de fiecare dată discutat de mai mulți actori, inclusiv și din zona politicului. Este ok pentru PR să vorbești despre corupția mare, dacă încerci să te pătrunzi de importanța și de gravitatea corupției mici, înțelegi că de fapt problema este în corupția mică, dar nu în corupția mare. Operațiunile Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și operațiunile desfășurate de Centrul Național Anticorupție au avut diferite efecte.

Eu activez în Centru din 2002 și toate evoluțiile respective s-au produs... au trecut prin mine dacă vreți. Acțiunile noastre au generat crize politice, acțiunile noastre au generat căderi de Guvern, acțiunile noastre au generat schimbări de conducători de rang înalt ai unor instituții, însă corupția în acele instituții nu a fost diminuată după așteptările cetățenilor. Dacă schimbăm șeful unei instituții, asta nu înseamnă că subalternii lui nu vor continua să comită acte de corupție. Și când vorbiți dumneavoastră despre impactul asupra economiei naționale, nu vreau să zic că Vama sau Inspectoratul Fiscal ar fi instituțiile cele mai afectate de corupție, dar este un exemplu pentru a înțelege gravitatea acestui fapt. Pentru a nu documenta cazuri de contrabandă, un inspector de rând ia mită.

Prin urmare, niște bani care trebuie să ajungă în buget, nu ajung. Pentru a nu documenta o evaziune fiscală sau pentru a nu face un control fiscal așa cum trebuie, un inspector fiscal poate solicita mită și, respectiv, creează situații când în buget nu ajung sub formă de impozite anumite sume de bani. Și dacă îi adunăm pe toți împreună, iată vedeți care este și impactul asupra economiei naționale.

Întreaga noastră echipă am ajuns la o singură concluzie. Oameni buni, nu stârpim noi corupția doar cu operațiuni de arestare a persoanelor cu funcție înaltă de răspundere, nu s-a întâmplat așa ceva nici într-o țară. Spre exemplu, colegii noștri din România, autoritatea DNA-ului din România este incontestabilă, dar vrea cineva să spună că în fiecare an sunt mai puține dosare de corupție în România? Nu. Sunt tot atâtea dosare, dar asta nu înseamnă că autoritatea anticorupție nu lucrează.

DNA-ul din România are competența de combatere a marii corupții. Totodată, corupția mică este de competența organelor teritoriale. Noi ca și țară și ca teritoriu suntem mai puțini, dar dacă este să facem o comparație, realizările noastre sunt aproape egale cu realizările DNA.

Campaniile anticorupție

B. Z. Noi încercăm să educăm cetățeanul. Asta nu înseamnă că noi am lăsat la o parte procesul de combatere. Alta este chestia că noi am înțeles că este necesar să creștem o generație care nu va mai da mită. Nu se va opri procesul acesta de mituire a funcționarilor publici, prin arestarea acestor funcționari. Noi trebuie să învățăm copiii să nu mai dea bani.

În acest sens noi am avut câteva campanii sociale. Am avut instruiri în diferite autorități publice. Am instituit voluntari anticorupție. Sunt niște tineri foarte entuziasmați de tot ceea ce înseamnă activitatea de propagare a acestui principiu de schimbarea mentalității. Sunt niște tineri care încearcă să propage această o nouă cultură a integrității în societate. Noi avem astăzi o generație mai puțin numeroasă de elevi care principial nu mai dau bani în școli, elevi care suportă consecințele acestor fapte. Deci, ei sunt marginalizați de către unii profesori, ei sunt priviți ca o cioară albă de către colegii din clasă, dar ei își asumă această luptă și au tot respectul nostru.

ARBI și bugetul prejudiciat în urma unei infracțiuni

B. Z. Agenția activează în regim forte de 1 an și jumătate. Sunt mai puțini decât ar trebui să fie, având în vedere volumul de lucru al lor. Cineva și-a imaginat că aceasta va fi o agenția de recuperare a miliardului, ceea ce nu este corect. Nu este logic să înființezi o agenție doar pentru descoperirea unei infracțiuni.

Ca să aveți o idee sau o imaginație despre volumul de lucru pe care-l fac angajații acestei Agenții... În perioada 2018-2019 până azi, au primit spre executare 270 de delegații - acestea sunt niște însărcinări care vin de la procurori pe cauzele penale, însărcinări pentru a identifica bunurile care aparțin persoanelor care au comis infracțiunea.

Se studiază foarte multe baze de date. Încercăm să vedem dacă persoanele respective nu au bunuri care s-ar afla peste hotarele țării. Sunt situații când ne vine un răspuns că au fost bani pe contul respectiv, dar au plecat pe alt cont și trebuie să interpelăm altă autoritate. Este un lucru foarte migălos. În pofida acestui fapt, suntem mulțumiți de primele rezultate ale acestei Agenții. Ca o eventuală cifră... În anul 2018, au fost sechestrate 182 milioane de lei, bunuri în valoare totală de 182 milioane de lei. În cinci luni ale anului 2019 - 33 de milioane de lei. Este vorba și de mijloace financiare, și de terenuri, și de automobile, și de construcții, adică diferite obiecte care ar putea fi confiscate. Sarcina acestei Agenții este identificarea și înghețarea, astfel încât ele să nu poată trece în proprietatea altor persoane. Bunurile vor fi trecute în proprietatea statului doar după ce va fi pronunțată o sentință care va intra în vigoare.

 

 

Copyright © 2019 Centrul Național Anticorupție