Raportul privind implementarea Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție, prezentat de şeful CNA
26.02.2020 515 Accesări  

Strategia Națională de Integritate și Anticorupție pentru anii 2017-2020 (adoptată prin Hotărârea Parlamentului nr. 56 din  30.03.2017) reprezintă principalul instrument de politici publice care are menirea de a sistematiza şi eficientiza eforturile entităţilor publice în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

Prezenta Strategie este cea de-a 3 strategie implementată la nivel naţional în domeniul anticorupţie și vine cu o abordare novatorie pe mai multe dimensiuni, în special, fiind vorba de asigurarea recuperării bunurilor infracționale, sporirea integrității sectorului privat, garantarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, protecția avertizorilor de integritate și a victimelor corupției, consolidarea eticii şi integrității în sectoarele public, privat şi neguvernamental, asigurarea transparenţei instituţiilor publice, a transparenței finanţării partidelor şi mass-media.

Documentul este interconectat cu Obiectivele dezvoltării durabile (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite și fundamentat pe analiza sistemului național de integritate (SNI) cuprinzând astfel 8 piloni de integritate precum: I. Parlamentul; II. Guvernul, sectorul public şi administrația publică locală; III. Justiția şi autoritățile anticorupție; IV. Comisia Electorală Centrală şi partidele politice; V. Curtea de Conturi; VI. Avocatul Poporului; VII. Sectorul privat; VIII. Societatea civilă şi mass-media.

Entitățile publice responsabile pentru fiecare pilon al Strategiei realizează măsuri de consolidare a sistemului național de integritate, prin asigurarea controlului parlamentar eficient asupra implementării legilor şi a funcționării instituțiilor independente şi regulatorii; îmbunătățirea încrederii în autoritățile publice centrale și locale; asigurarea independenței şi eficienței justiției, Procuraturii, Centrului Național Anticorupție, Autorității Naționale de Integritate, Comisiei Electorale Centrale și Curții de Conturi; consolidarea rolului Avocatului Poporului, inclusiv în procesul de protecție a avertizorilor de integritate; diminuarea riscurilor de corupție în sectorul privat, precum și consolidarea participării societății civile în procesul de monitorizare a climatului național de integritate.

În conformitate cu recomandările experţilor, actuala Strategie este monitorizată prin prisma progresului și a impactului produs, astfel evaluarea cuprinde:

  • măsurarea progresului cantitativ al realizării Strategiei;
  • reflectarea indicatorilor de impact, conform sondajelor naționale și indicatorilor internaționali;
  • identificarea bunelor practici şi a riscurilor pentru implementare.

Procedura de monitorizare și evaluare a implementării Planurilor de acțiuni la începutul anului 2020, relevă al patrulea set de rezultate, fiind precedată de raportarea realizărilor pentru perioadele anterioare. Analiza schimbărilor pozitive și negative asigură o viziune continuă asupra situației în domeniul luptei cu corupția în Republica Moldova, contribuind la congruența eforturilor actorilor participanți în proces la diferite nivele administrative, economice și sociale.

Abordarea fenomenului corupției în baza păturilor socio-economice și administrative este posibilă datorită clasificării acțiunilor Strategiei în baza Pilonilor de integritate, bazându-se pe necesitatea progresului uniform pe toți pilonii pentru a sigura un climat național de integritate. Din informațiile preliminare raportate pentru perioada de raport, stabilitatea climatul de integritate, echivalată progreselor realizate pentru fiecare pilon, prezintă următoarele valori: În anul 2019 au fost implementate 127de acţiuni (inclusiv considerând scadența la sfârșitul anului 2019 a acțiunilor de consolidare a integrității (1-14) din prioritatea II.1), 37% au fost realizate totalmente, 26 % au fost constatate de a fi în proces de realizare; 29% au fost realizate parțial,  iar 5 %  acţiuni nu au fost realizate. Subsecvent, au fost evidențiate 3% acțiuni care au fost calificate drept în imposibilitate de realizare, în mare parte din motivul nesurvenirii cauzei stipulate în acțiune.  Merită a fi menţionat faptul că jumătate dintre acestea sunt măsuri cu termen permanent de implementare.

Impactul Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție este dependent de realizarea conștiincioasă a acțiunilor agreate în comun, precum și raportarea în termen și calitativă a progreselor obținute, de către autoritățile publice implementatoare, în strictă conformitate cu indicatorii de progres față de care și-au exprimat angajamentul.

Printre succesele înregistrate, în comun de către actorii implicați în implementarea documentului de politici, delimităm următoarele:

-          aprobarea și implementarea celor 9 planuri sectoriale anticorupție, consolidând astfel poziția comună a entităților publice de îndeplinire a responsabilităților specifice sectorului gestionat, față de populație. Progres similar se atestă la nivelul planurilor locale anticorupție, relevând o rată de aprobare de 92%.

-          instituirea și asigurarea bunei funcționări a Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale,   

-          adoptarea Legii nr. 122/2018 privind avertizorii de integritate care va contribui la consolidarea sistemului național de integritate prin stabilirea metodelor de dezvăluire a practicilor ilegale și a măsurilor de protecție a persoanei recunoscute drept avertizor de integritate, precum și stabilirea mecanismului instituțional de aplicare a legii, prin aprobarea Hotărârii Guvernului nr. 23 din 22.01.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de examinare şi raportare internă a dezvăluirilor practicilor ilegale;

-          adoptarea metodologiei de evaluare ex-post privind implementarea actelor normative, care reprezintă un progres în controlul procesului legislativ, în conformitate cu principiile legalității și certitudinii juridice;

-          dezvoltarea de către Comisia Electorală Centrală a Sistemului informatic „Control Financiar", care permite realizarea publicării în format deschis a datelor legate de finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, asigurând astfel automatizarea și perfecționarea procesul de întocmire și prezentare a rapoartelor privind activitatea de bază a partidelor politice și a celei din campania electorală de către concurenții electorali. 

-          consolidarea continuă a activităților de instruire a agenților publici, reprezentanții mediului privat precum și a organizațiilor non-guvernamentale cu privire la rigorile integrității profesionale și instituționale;

-          elaborarea şi promovarea codului-model de etică în afaceri şi de guvernanţă corporativă pentru societăţile comerciale cu scopul de a asigura exercitarea corectă a activităţilor economice, a preveni conflictele de interese şi a încuraja aplicarea bunelor practici comerciale de către întreprinderi, atît în relațiile dintre ele, cît şi în relaţiile cu statul,

-          o îmbunătățire medie a rezultatelor privind dezvoltarea și aplicarea instrumentelor de integritate instituțională de către entitățile publice.

Subsecvent, întru asigurarea realizării eficiente și efective a politicilor anticorupție, cu suportul proiectului "Lupta cu corupția prin consolidarea integrității sustenabile în Republica Moldova" elaborat și implementat în comun cu PNUD Moldova, susținut financiar de Ministerului de Externe al Norvegiei, au fost realizate o serie de activități precum:

-         dezvoltarea capacităților punctelor focare ale Strategiei, din cadrul entităților publice atât la nivel central cât și local;

-         consolidarea capacităților ONG-urilor în realizarea monitorizării alternative a implementării Strategiei și instituirea Programului de Granturi Mici pentru ONG-rile de profil;

-         desfășurarea consultărilor publice, pe marginea realizării acțiunilor prevăzute în Planurile sectoriale de acțiuni anticorupție, întru stabilirea progreselor și discutarea căilor de soluționare a deficiențelor înregistrate în implementarea planurilor sectoriale;

-         instituirea programului de mentorat de integritate pentru fiecare sector identificat în cadrul Priorității II.2.Abordarea sectorială a corupției, a Pilonului II al Strategiei. Acest program are drept scop asigurarea susținerii metodologice a entităților publice antrenate în implementarea măsurilor cuprinse în planurile sectoriale/locale de acțiuni anticorupție, prin oferirea posibilității de consiliere pe latura anticorupție și a integrității;

-         lansarea inițiativei de evaluare a politicilor anticorupție, care are drept scop identificarea, valorificarea celor mai eficiente realizări și informarea publicului privind bunele practici înregistrate de către entitățile publice în implementarea inițiativelor sectoriale anticorupție.

Totodată, în procesul de monitorizare și evaluare a măsurilor incluse în Planurile de acțiuni ale Strategiei au fost evidențiate o serie de acțiuni calificate drept „Nerealizate" sau aflate în incertitudine de a fi stabilit gradul de realizare, după cum urmează:

  • Constituirea în Republica Moldova a instanţelor sau a completelor specializate de judecători pentru examinarea dosarelor pentru acte de corupţie, rămîne în continuare supusă riscului nerealizării. Identificarea unei soluții este pertinentă inclusiv în lumina constatărilor studiilor "privind hotărîrile judecătoreşti pe infracţiunile de corupţie, adoptate în anii 2013 - 2017" și "în perioada anului 2018", printre constatări regăsindu-se provocări precum "aplicarea neuniformă a prevederilor legislaţiei procesual penale la încadrarea juridică a acţiunilor inculpaţilor la săvârşirea mai multor episoade pe acelaşi tip de infracţiune", "neaplicarea pedepsei privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, deşi infracţiunile sunt săvârșite în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activităţi de către inculpaţi". De asemenea, în procesul de reformă a sistemului anticorupţie din Ucraina, astfel de instituţii au fost constituite, iniţiativa fiind avizată şi de către Comisia de la VeneţiaAcţiunea a fost anterior încurajată de Curtea Supremă de Justiţie, însă progrese nu au fost realizate, în acest context, acțiunile 5 și 6 a Pilonului III., rămîne a fi nerealizate.

Propunere stabilită în cadrul GM3: urmare a constatării provocărilor identificate în implementarea acțiunii Nr. 5, s-a impus necesitatea realizării unei analize detaliate privind oportunitatea instituirii instanțelor/completelor specializate pentru examinarea dosarelor pentru acte de corupție și conexe corupției, considerînd condițiile legale și strategice în prezent, cu posibilitatea reîncadrării acțiunilor inițiale în baza rezultatelor analizei vizate.

  • Elaborarea şi adoptarea Strategiei naţionale de recuperare a bunurilor infracţionale, activitatea prevăzută la acțiunea nr.30, Prioritatea III.4, calificată drept nerealizată, de realizarea cărea se face responsabil Centrul Național Anticorupție și Parlamentul.

Astfel, CNA propune modificarea acțiunii nr. 30 prin substituirea măsurii cu Elaborarea unui mecanism de coordonare în procesul/activitatea de recuperare a bunurilor infracționale. Această modificare reiese din faptul că recuperarea bunurilor infracționale reprezintă un proces complex, în care sunt implicate mai multe instituții (organul de urmărire penală, procurorul, Agenția de Recuperare a bunurilor infracționale, Instanța de judecată, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene) și avînd în vedere că Procuratura Generală participă la implementarea unitară a politicii naționale și internaționale a statului în materie penală, precum și faptul că Capitolul V al Strategiei prevede posibilitatea de modificare/completare a componentelor documentului.

  • Edificarea institutului avertizorilor de integritatea reprezintă una din succesele relevante atinse de către autoritățile de resort, însă realizarea responsabilității de revizuire şi completare a legislaţiei pentru a conferi Avocatului Poporului competenţa de protejare a avertizorilor de integritate, rămâne a fi incertă.

Întru asigurarea realizării acestei măsuri Oficiul Avocatului Poporului informează că a înaintat Ministerului Justiției propunerile de modificare a  Legii nr. 52/2014, cu privire la Avocatul Poporului, inclusiv cu referire la completarea art.16 "atribuțiile Avocatului poporului" în ceea ce privește atribuțiile de acordare a protecției avertizorilor de integritate. Pînă în prezent Ministerul Justiției nu a dat curs propunerilor solicitate de Oficiul Avocatul Poporului.

  • Este necesar de asemenea, de a oferi o atenție continuă întru asigurarea realizării acțiunilor nr. 8, și 10 ale pilonului IV.Comisia Electoral Centrală și partidele politice, privind revizuirea legislaţiei în vederea stabilirii răspunderii proporţionale şi echitabile pentru încălcarea regulilor de finanţare a partidelor politice şi campaniilor electorale. Din rapoartele recepționate de la Comisia Electorală Centrală, nu au fost evidențiate careva progrese cuantificabile în atingerea indicatorilor de progres stabiliți, realizările limitându-se la instituirea grupului de lucru interinstituțional.
  • De asemenea rămâne nerealizată acțiunea ce prevede „Clarificarea responsabilităţii şi a rolului părţilor interesate/observatorilor în perioadele interelectorale, inclusiv a drepturilor acestora în contextul monitorizării modului de finanţare a partidelor politice". Comisia Electorală Centrală optează pentru excluderea acesteiape măsură ce modul de finanțare a activității partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă sunt reglementate de Codul electoral, precum și a altor acte normative.

Totodată, conform Studiului realizat de Promo-LEX, o aplicare/interpretare defectuoasă a prevederilor privind statutul observatorilor conform Codului electoral deține potențialul de a împiedica capacitățile societății civile să monitorizeze, observe, intervieveze și să discute cu părțile interesate din domeniul electoral în perioada inter-electorală.

  • O altă provocare întâmpinată în realizarea priorității VII.3.Etica afacerilor, se referă la "Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul filantropiei şi sponsorizărilor pentru a asigura transparenţa în actele de caritate ale societăţilor comerciale, pentru a evita conflictele de interese şi a asigura utilizarea donaţiilor în scopurile propuse". Cu referire la realizarea acestei măsuri, Ministerului Finanțelor, desemnat ca entitate responsabilă, informează că având în vedere structura Ministerului și competențele acordate prin actele normative ce reglementează activitatea acestuia, este în imposibilitate de a-și asuma acțiunea respectivă. Totodată, conform opiniei prezentate de Minister în procesul de raportare, chiar dacă Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare, prevede că "Controlul asupra legitimității activităților filantropice şi de sponsorizare este exercitat de către Serviciul Fiscal de Stat", nu înseamnă că responsabilitatea în domeniul politicilor respective revine Ministerului Finanțelor.

Conform mecanismului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie, Rapoartele de monitorizare și evaluare ale Strategiei cuprind o analiză cantitativă și calitativă a progresului realizării acțiunilor scadente și a celor permanente pentru implementare, precum și identifică provocările întâmpinate de către entitățile implementatoare, întru calificarea inclusiv cantitativă a realizării acţiunilor în baza indicatorilor de progres, rezultatelor scontate şi indicatorilor de rezultat. Rapoartele sunt audiate public în cadrul ședințelor Grupurilor de monitorizare ale Strategiei. În cadrul acestora se stabilește aprecierea progresului realizat și identificarea măsurilor de soluționare a provocărilor constatate.

Astfel, întru asigurarea realizării sarcinilor trasate, reiterăm necesitatea respectării periodicității de organizare a ședințelor Grupurilor de Monitorizare ale Strategiei în special a Grupului de monitorizare 2, responsabil de Pilonul II. Guvernul, sectorul public și administrația publică locală, și Pilonul VII. Sectorul privat, rămas restant. Importanța măsurii se identifică inclusiv în contextul demarării procesului de revizuire a impactului documentului Strategiei și de apreciere a modului de realizare în continuare a acțiunilor prevăzute de acesta, precum și a unor potențiale noi acțiuni în perioada următoare. Procesul urmează a fi demarat în cadrul Comisiei permanente a Parlamentului pentru probleme de securitate națională, apărare şi ordine publică, care cu sprijinul Secretariatului Grupurilor de Monitorizare asigurat de către Centrul Național Anticorupție, va consulta instituţiile responsabile și alte părți interesate în vederea verificării actualității şi exactității acţiunilor planificate în cadrul Planurilor de acțiuni ale Strategiei şi va decide, după caz, înaintarea în Parlament a propunerilor de modificare şi completare a planurilor de acțiuni pentru fiecare pilon.

Continuitatea Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție este dependentă în mod primar de eficiența procesului de monitorizare și evaluare a documentului. Astfel, cu susținerea proiectului PNUD "Lupta cu corupția prin consolidarea integrității durabile în Republica Moldova", pe parcursul anului 2020 vor fi organizate măsuri de evaluare a impactului celor 2 ani și jumătate de implementare a documentului. În baza recomandărilor Rapoartelor de monitorizare și evaluare a Strategiei, a concluziilor expertului care urmează a fi selectat de proiectul PNUD, precum și a propunerilor autorităților responsabile de implementare, urmează a fi selectat modul optim de asigurare a durabilității realizărilor obținute. Cele două opțiuni care urmează a fi abordate sunt: extinderea termenului de implementare al Strategiei sau elaborarea unui noi document strategic.  

Prima opțiune care prevede extinderea termenului de implementare al Strategiei este inclusă în baza constatărilor privind eficiența acțiunilor incluse în prezentul document, remarcată de membrii societății civile și de partenerii de dezvoltare, astfel fiind oportună continuarea acestora, cu includerea altor acțiuni relevante identificate în procesul de monitorizare și evaluare. Totodată, oportunitatea primei opțiuni urmează a fi apreciată întru evitarea termenului îndelungat de redactare și adoptare a documentului strategic, aceste procese fiind pe deplin realizate în termen de un an pentru Strategia curentă, un termen ce ar crea lacune în continuitatea succeselor obținute la nivel central, local și sectorial.

 

 

 


 

 

 

Copyright © 2020 Centrul Național Anticorupție