Ce facem noi?

Introducere

La 1 octombrie 2012 a intrat în vigoare  Legea cu privire la reformarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), iar astfel, fostul CCCEC a devenit Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). Crearea noii agenţii anticorupţie, cu atribuţii exclusive de prevenire şi contracarare a actelor de corupţie, a fost o condiţie impusă de Uniunea Europeană pentru liberalizarea regimului de vize.

Centrul pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei 

Centrul Naţional  Anticorupţie este succesorul de drept al CCCEC - instituţie, creată la 6 iunie 2002, prin fuzionarea Direcţiei poliţie economico-financiară şi Direcţiei anticorupţie ale Ministerului Afacerilor Interne, Gărzii Financiare şi Departamentului Control Financiar şi Revizie de pe lângă Ministerul Finanţelor.

• Crearea Centrului (CCCEC) a fost determinată, în primul rând, de necesitatea edificării unei structuri de stat eficiente, scopul principal al căreia a fost de a combate infracţiunile economice și corupţia din Republica Moldova.

• O alta cerinţă, nu mai puţin importantă, a fost necesitatea optimizării structurii și activităţii organelor de control. În anul 2002, în urma unor evaluări privind activitatea instituţiilor de drept şi de control, a fost constatată dublarea funcţiilor de către diferite instituţii de stat, pe de o parte, și ineficienta interacţiuni între ele, pe de alta. În consecinţă, se înregistra un număr considerabil de controale și revizii tendenţioase și inoportune care nu produceau efectele aşteptate în vederea eradicării crimelor economice şi fenomenului corupţiei în societate.

• Totodată, dintre tarile CSI, numai în Republica Moldova organele de control nu dispuneau de funcţii de urmărire penala. Odată cu adoptarea Legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Corupţiei, în Moldova a fost creată o instituţie cu un sistem complex de descoperire a infracţiunilor economice, începând cu obţinerea si documentarea informaţiilor operative, efectuarea actului de revizie si control, a urmăririi penale şi transmiterii dosarului în instanţa de judecata.

De asemenea, formarea CCCEC a fost determinate şi de standardele europene integraţioniste care impuneau necesitatea existenţei organelor anticorupţie specializate.

În aşa mod, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi  Corupţiei a constituit un  imperativ al timpului, activitatea instituţiei, iniţial, vizând preîntâmpinarea, descoperirea, cercetarea, eliminarea contravenţiilor şi infracţiunilor economico-financiare şi fiscale; contracararea corupţiei şi protecţionismului; contracararea legalizării bunurilor şi spălării banilor obţinuţi în mod ilicit, efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului, în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei.

Începând cu 01.07.2002, după publicarea Legii Republicii Moldova cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.1104-XV din 06.06.2002 în Monitorul Oficial, a demarat angajarea prin transfer a personalului din cadrul Departamentului Control Financiar şi Revizie al Ministerului Finanţelor, a Direcţiei anticorupţie a Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei, Direcţiei poliţiei economico-financiare a Inspectoratului  General de Poliţie al  Ministerului  Afacerilor Interne;  a Gărzii Financiare a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

La 13.12.2002 a avut loc reorganizarea Centrului şi s-a aprobat o nouă schemă de încadrare, conform căreia subdiviziunile instituţiei erau amplasate teritorial în oraşele Chişinău, Bălţi, Edineţ, Soroca, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Căuşeni, Cahul şi Comrat.

Această structură a fost funcţională până la 13 mai 2004, când a avut loc reorganizarea Centrului, cu reducerea unor subdiviziuni, ca rezultat fiind lichidate 8 direcţii generale teritoriale. Astfel, din cele 9 subdiviziuni teritoriale au rămas în componenţa Centrului numai două: Direcţia generală teritorială Bălţi şi Direcţia generală teritorială Cahul.

Pe parcursul celor 10 ani de existenţă, C.C.C.E.C. a trecut prin 9 procese de reformare şi reorganizare structurală, de 3 ori i-au fost modificate competenţele procesuale şi s-au schimbat 5 directori.

Directorii CCCEC

1.  Alexei Roibu 

2.  Valentin Mejinschi

3.  Serghei Puşcuţa

4.  Serghei Burduja 

5.  Viorel Chetraru 

De la CCCEC la CNA 

De-a lungul activităţii Centrului, rapoartele instituţiilor internaţionale, în special cele europene, au recomandat consolidarea independenţei C.C.C.E.C.. În pofida acestor recomandări, pînă la adoptarea Legii nr.120 din 25 mai 2012, problemei asigurării independenţei reale a C.C.C.E.C. nu i-a fost acordată niciodată atenţia cuvenită în procesele de reformare a acestuia.

Ca urmare a Misiunii de evaluare a UE,  din octombrie 2011, Comisia Europeană a adoptat un al doilea raport de progres referitor la implementarea de către Republica Moldova a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, în care se fac menţiuni privind reforma CCCEC.

În raport se menţionează:  

„Strategia de reformare a CCCEC urmăreşte redefinirea atribuţiilor şi structurii CCCEC, consolidarea garanţiilor de independenţă a instituţiei, sporirea capacităţilor de desfăşurare a activităţilor de prevenire şi de combatere a corupției, de sensibilizare a opiniei publice şi de obţinere a sprijinului public. Aceasta este o reformă-cheie pentru cadrul general de politici anticorupţie. Este salutabil faptul că Republica Moldova a organizat un şir de consultări publice pe marginea planurilor sale de reformare. Indiferent care va fi soluţia adoptată în ultimă instanţă, garanţiile de independenţă, autonomie operaţională şi eficienţă trebuie să prevaleze. Acestea trebuie să fie aplicate nu doar în activităţile viitoare ale CCCEC, dar şi în procesul de selectare şi angajare a colaboratorilor. În egală măsură este importantă asigurarea instituției cu resurse financiare şi umane adecvate, de asemenea, asigurarea coerenţei, a bunei cooperări şi a divizării clare a sarcinilor cu celelalte instituţii care exercită atribuţii anticorupţie, inclusiv Comisia Naţională de Integritate, unitatea de combatere a spălării banilor, procuratura şi alte organe de drept.

Reforma CCCEC trebuie să meargă în pas cu reforma organelor de drept şi a sistemului judiciar pentru a produce rezultatele scontate."

Alte rapoarte de evaluare importante și de referinţă sunt:

Recomandările Misiunii de experţi cu privire la revizuirea competenţelor organelor de drept în anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie ca urmare a evaluării efectuate în aprilie 2005 în cadrul Programului de susţinere a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei în Moldova (PACO Moldova),

Raportul de evaluare a capacităţilor: funcţiile de prevenire a corupţiei ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (evaluare efectuată de Centrul regional PNUD de la Bratislava, 2009),

Evaluarea instituţională cuprinzătoare şi planul de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (evaluare efectuată în cadrul Programului UE de suport în implementarea acordurilor dintre UE și Republica Moldova în 2010) şi

Raportul final privind cadrul legal şi instituţional de prevenire și combatere a corupţiei în Republica Moldova, întocmit la solicitarea PNUD Moldova în anul 2010.

Instituirea unei agenţii naţionale anticorupţie reprezintă o practică internaţională obişnuită; există un şir de documente internaţionale semnate şi ratificate de Republica Moldova care conţin prevederi în acest sens: 

- Convenţia penală privind corupţia, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, care a fost semnată de Republica Moldova la 24 iunie 1999 şi ratificată la 30 octombrie 2003 prin Legea nr. 428-XV, stabileşte următoarele: „Fiecare Parte adoptă măsurile necesare pentru a abilita persoane sau entităţi să se specializeze în lupta împotriva corupţiei.

Ele vor dispune de independenţa necesară în cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al Părţii pentru a-și putea exercita funcţiile eficient şi liber de orice presiune ilicită.";

- Convenţia ONU împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, semnată de Republica Moldova la 28 septembrie 2004 şi ratificată prin Legea nr. 158-XVI din 6 iulie 2007, stabileşte: „Fiecare stat parte face astfel încît, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, să existe unul sau mai multe organisme, după cum convine, însărcinate să prevină corupţia...";

- Declaraţia cu privire la 10 măsuri comune pentru curmarea corupţiei în Europa de Sud-Est, emisă de Iniţiativa Anticorupţie a Pactului de Stabilitate, semnată la Bruxelles în mai 2005, a angajat Republica Moldova să susţină alocarea suficientă de resurse umane și financiare pentru instituţiile responsabile de prevenirea și curmarea corupţiei.

La 25 mai 2012, Parlamentul a adoptat Legea nr.120 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care a fost reformat C.C.C.E.C.. Astfel, C.C.C.E.C. a devenit Centrul Naţional Anticorupţie (C.N.A.) de la 1 octombrie 2012, structură independentă în activitatea sa, care se supune doar legii. C.N.A. prezintă rapoarte Parlamentului şi Guvernului, directorul C.N.A. se numeşte şi se destituie din funcţie de către Parlament, în baza unor criterii stabilite explicit.

Selectarea angajaţilor C.N.A. se face în baza unor proceduri foarte stricte, care implică verificări psihologice şi la poligraf, iar corectitudinea şi onestitatea activităţii acestora sunt supravegheate riguros, prin aplicarea testelor de integritate şi a monitorizării stilului de viaţă.

Directorii CNA

1.     Viorel Chetraru

2.     Bogdan Zumbreanu

3.     Ruslan Flocea

4.     Iulian Rusu

5.     Alexandr Pînzari

 

 

 

Centrul Naţional Anticorupţie (denumit în continuare Centru) este un organ specializat în prevenirea şi combaterea corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament corupţional.

Centrul este persoană juridică de drept public, finanţat integral din bugetul de stat, dispune de conturi trezoreriale, de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi de alte atribute necesare.

Centrul este un organ apolitic, nu acordă asistenţă şi nu sprijină niciun partid politic.

Centrul este independent în activitatea sa şi se supune doar legii. Centrul dispune de independenţă organizaţională, funcţională şi operaţională în condiţiile stabilite de lege.

Cadrul juridic

Cadrul juridic al activităţii Centrului îl constituie Constituţia Republicii Moldova, Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire La Centrul Național Anticorupție, alte acte normative, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Prezenta lege se completează cu prevederile Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ale Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, ale legislaţiei muncii, cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei speciale ce reglementează activitatea angajaţilor Centrului.

Principiile de activitate

În conformitate cu articolul 3 din Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire La Centrul Național Anticorupție, Centrul îşi desfăşoară activitatea pe principiile:

    a) legalităţii;
    b) independenţei;
    c) imparţialităţii;
    d) aplicării prioritare a metodelor de prevenire a corupţiei faţă de cele de combatere;
    e) respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
    f) oportunităţii;
    g) îmbinării metodelor şi mijloacelor publice şi secrete de activitate;
    h) îmbinării conducerii unipersonale şi colegiale;
    i) colaborării cu alte autorităţi publice, cu organizaţii obşteşti şi cu cetăţeni.

Atribuţiile

În conformitate cu articolul 4 din Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire La Centrul Național Anticorupție, În atribuţiile Centrului intră: 

-   prevenirea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi infracţiunilor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, precum şi a faptelor de comportament corupţional;

-   efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului, precum şi a altor iniţiative legislative prezentate în Parlament, în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere a corupţiei;

-   efectuarea analizei operaţionale şi strategice a actelor de corupţie, a actelor conexe corupţiei şi a faptelor de comportament corupţional, a informaţiei privind studiile analitice ale fenomenului corupţiei.

-   efectuarea evaluării integrităţii instituţionale în condiţiile Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale, monitorizarea implementării planurilor de integritate şi aprecierea progreselor realizate;

-    recuperarea bunurilor infracționale.

Atribuţiile Centrului sînt exhaustive şi nu pot fi modificate sau completate decît prin lege.
    

Conform Legii privind protecţia datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011, date cu caracter personal constituie orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.

În exercitarea atribuţiilor şi obligaţiilor, Centrul este în drept să solicite şi să primească de la autorităţile publice, de la persoanele juridice şi fizice documente, înscrisuri, informaţii şi date necesare pentru exercitarea atribuţiilor de prevenire şi analiză a actelor de corupţie şi a celor conexe, precum şi de examinare a cererii sau a comunicării despre contravenţiile sau infracţiunile ce ţin de competenţa sa, înregistrate în modul stabilit, în conformitate cu prevederile art. 6 al Legii nr. 1104-XV din 06.06.2002 „Cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie".

În contextul dat, Centrul Naţional Anticorupţie prelucrează date cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii privind protecţia datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011, fiind înregistrat, în modul corespunzător, în Registrul de evidenţă al operatorilor de date cu caracter personal.

În conformitate cu prevederile art.art.12-18 al Legii privind protecţia datelor cu caracter personal nr.133 din 08.07.2011, subiectul datelor cu caracter personal dispune de dreptul de informare, dreptul de acces la datele cu caracter personal, dreptul de intervenţie asupra datelor cu caracter personal, dreptul de opoziţie al subiectului datelor cu caracter personal, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale, dreptul de acces la justiţie.

În scopul exercitării drepturilor prevăzute de Lege, subiectul datelor cu caracter personal este în drept să se adresezecu o cerere scrisă către Centrul Naţional Anticorupţie, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 198.

Textul integral al Legii poate fi accesat pe site-ul Centrului Naţional Anticorupţiepe adresa http://cna.md/ro/legislatie.