Şedinţa ordinară a Grupului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie

La 29 martie 2016, ora 15:00, în incinta Centrului Naţional Anticorupţie s-a desfăşurat şedinţa ordinară de lucru a Grupului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţiei.

Şedinţa menţionată este un instrument de bază şi parte componentă a procesului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie şi a Planului de acţiuni pe anii 2012-2015.

În cadrul şedinţei au fost prezentate rezultatele evaluării implementării Strategiei Naționale Anticorupție pe anii 2011-2015, efectuată de Lilia Ioniţă, coordonator de proiect în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, cu suportul Fundației Germane Hanns Seidel.

În cadrul evaluării preliminare a Strategiei Naţionale Anticorupţie pe anii 2011-2015 s-a atras atenţie asupra vulnerabilităţilor de implementare, inclusiv trenarea procesului de adoptare a SNA și a PA; Lipsa suportului financiar; Instabilitatea politică; Arhitectura complexă a SNA; Dispersarea acțiunilor anticorupție în două documente de politici: SRSJ și SNA; Schimbări instituționale și procedurale frecvente și contradictorii; Planificarea defectuoasă.

Totodată, au fost analizate recomandările formulate în rezultatul generalizării constatărilor evaluării, care sunt: 1. Construcţia noii Strategii într-o manieră mai suplă, care să conţină mai puţine obiective şi priorităţi de acţiune; 2. Operarea în noua strategie cu mai mulți indicatori calitativi, care să demonstreze schimbările produse; 3. Punerea unui accent special pe evaluarea costurilor și obținerea unui suport financiar adecvat; 4. Promovarea simultană a strategiei cu PA pentru realizarea acesteia, astfel fiind asigurată sincronizarea elementelor ambelor documente (rezultate scontate, indicatori) și evitată trenarea procesului de implementare; 5. Optarea pentru un singur PA şi evitarea decalajelor temporale în procesul de elaborare, adoptare și punere în aplicare a unui nou PA; 6. Sistemul de monitorizare a implementării SNA trebuie să devină mai puțin instituționalizat. 7. Asigurarea conectivității cu alte documente programatice conexe, în SRSJ, termenul de acțiune al căreia expiră în 2016. Prioritatea „zero” la etapa promovării noului document de politici este de a asigura primordial calitatea și eficiența legislației în domeniu, pentru evitarea ulterioarelor inadvertențe și inconsistențe pe parcursul implementării SNA.

În încheiere, prezentarea a fost calificată drept „acidă”, dar pe bună dreptate, iar în dezbaterea Evaluării preliminare a Strategiei Naţionale Anticorupţie pe anii 2011-2015 s-a remarcat lipsa de atitudine faţă de cazurile de corupţie depistate şi evaluate în Raportul de evaluare a implementării SNA pe anii 2011-2015, dar şi avalanşa de înlocuiri masive în instituţii a persoanelor responsabile de implementarea acţiunilor anticorupţie, cărora nu le-au fost aduse la cunoştinţă atribuţiile. La fel, este nevoie de implicare în activitatea GM a societăţii civile şi a opoziţiei parlamentare, cu luarea la control a problemelor concrete din Raportul de monitorizare a implementării SNA pe anii 2011-2015 şi de anunţat public în următoarele şedinţe ale GM instituţiile care nu şi-au onorat obligaţiunile onest şi care au prezentat date denaturate, cu elaborarea mecanismului de pedepsire şi înlăturare a carenţelor. 

La fel, s-a propus extinderea posibilităţii de evaluare concretă a instituţiilor care au prezentat Grupului de monitorizare date şi cifre eronate. În raportul de evaluare s-a făcut referire la problema veridicităţii datelor prezentate de organele de drept privind numărul de dosare din gestiune, care diferă de datele prezente pe site-ul PG ori al CSM, întrebare la care a fost explicată diversitatea de abordare a metodologiei de calcul a infracţiunilor conform articolelor din C.p.

De asemenea, s-a propus indicarea capitolelor restante din PA pe anii 2014-2015 în PA pe anul 2016, dar nu înainte de a fi monitorizate şi studiate de membrii GM înaintaţi de comisiile parlamentare de profil, cu stabilirea cauzelor de neîndeplinire şi a unor pîrghii de presiune asupra celor ce se fac vinovaţi de aceasta.

La propunerea de adresare a unui mesaj societăţii civile privind implicarea activă şi responsabilă în monitorizarea executării măsurilor din PA, Secretariatul GM consideră că cel care semnează raportul prezentat Secretariatului Grupului de monitorizare, acela este responsabil de veridicitatea datelor incluse, acesta fiind managerul instituţiei, precum şi  persoana declarată responsabilă de întocmirea raportului.

Concluzia precum că printr-un document de politici nu poţi obliga societatea civilă la executarea măsurilor din Planul de acţiuni a fost susţinută prin afirmaţia că neexecutarea unei Strategii nu poate fi sancţionată, dar un mecanism de sancţionare a celor care nu-şi onorează obligaţiunile onest poate fi identificat. De exemplu, membrii GM pot adresa o scrisoare Parlamentului R.M., cu indicarea instituţiilor care au falsificat datele din raport, iar comisiile parlamentare de profil vor acţiona în modul necesar.

Avînd în vedere că SNA prevede, pe lîngă alte mecanisme de monitorizare, şi monitorizarea pe teren, care constă în acumularea şi verificarea informaţiilor în cadrul vizitelor efectuate la autorităţile şi instituţiile responsabile de implementarea Strategiei, conform hotărîrii Grupului de monitorizare, monitorizare efectuată ulterior monitorizării de birou, în cazul în care raportul prezentat de subiecţii supuşi monitorizării este superficial şi necalitativ, membrii GM au solicitat, pentru implementarea PA pentru anul 2016, formarea grupurilor de monitorizare pe teren, care „pot antrena experţi din exterior, inclusiv reprezentanţi ai ONG-urilor, cu activităţi specifice în domeniu”.

La Prezentarea proiectului Planului de acţiuni pe anul 2016 pentru implementarea SNA a fost expusă necesitatea şi scopul PA - realizarea recomandărilor Raportului de evaluare a implementării SNA pe anii 2011-2015. În noul PA sunt menţinute rigorile de structură şi specificul activităţilor transpuse în pct. 5.2 din Strategie. Astfel, în documentul de politici sunt distinse acţiuni cu caracter permanent şi temporar. Acţiunile cu termen concret de realizare pentru anul 2016 au fost formulate în rezultatul solicitării propunerilor de la toate autorităţile publice, iar în cadrul proiectului PNUD „Consolidarea funcţiilor de prevenire a corupţiei şi a celor analitice ale CNA” au fost propuse 9 acţiuni din cadrul proiectului, preluate 14 acţiuni restante din PA pe anii 2014-2015 pentru implementarea Strategiei. Pentru a sistematiza eforturile anticorupţie ale autorităţilor, au fost incluse 32 de acţiuni din PA al Guvernului pentru anii 2016-2018.

Secretariatul Grupului de monitorizare.