Şedinţa ordinară a Grupului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie din 28 decembrie 2015

La 28 decembrie 2015, ora 15:00, în incinta Centrului Naţional Anticorupţie s-a desfăşurat şedinţa ordinară de lucru a Grupului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţiei.

Şedinţa menţionată este un instrument de bază şi parte componentă a procesului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie şi a Planului de acţiuni pe anii 2012-2015.

În conformitate cu Graficul de raportare, la şedinţa grupului a fost audiat raportul Curţii de Conturi în vederea analizei progreselor înregistrate şi a dificultăţilor întâmpinate în implementarea SNA, precum şi Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Serviciul Vamal.

Referitor la măsurile întreprinse de către Ministerul Educaţiei în vederea adoptării Codului de conduită a cadrului didactic,s-a anunţat despre elaborarea Proiectului Codului în conformitate cu art. 135, alin.(6)-(8), din Codul educaţiei nr. 152 din 17 iulie 2014. Elaborarea şi aprobarea Codului de etică al cadrului didactic a fost inclusă în Planul de acţiuni pe anii 2014-2015 privind implementarea SNA pe anii 2011–2015, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.76 din 16 mai 2014 (acţiunea nr.28). Documentul a fost elaborat de un grup de experţi, la solicitarea Ministerului Educaţiei, în cadrul proiectului ”Tineri pentru transparenţa în educaţie”, implementat cu sprijinul PNUD Moldova. Proiectul a fost avizat de către sindicatele din învăţămînt şi a fost supus dezbaterilor în cadrulunui panel la Forumul Naţional al Cadrelor Didactice, ediţia a doua, organizat în perioada 10-11 octombrie 2014, cu participarea a peste 200 de cadre didactice şi manageriale din ţară. Totodată, au fost organizate şedinţe cu privire la examinarea proiectului Codului de etică al cadrului didactic, cu participareareprezentanţilor Centrului Naţional Anticorupţie, Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova, Alianţei Anticorupţie, Transparency International – Moldova, Consiliului Naţional al Elevilor de pe lângă Ministerul Educaţiei. Codul de etică a fost aprobat la şedinţa Colegiului Ministerului Educaţiei din 09 iunie 2015. Ministerul Justiţiei a solicitat consultarea Codului de Etică al cadrului didactic cu asociaţii reprezentative la nivel naţional ale părinţilor şi profesorilor, aşa cum este stipulat în Codul Educaţiei, dar astfel de asociaţii în mod expres nu au fost înregistrate. Consultarea cadrelor didactice şi sindicatelor din învăţămînt s-a realizat concomitent, avînd în vedere faptul că membri ai Sindicatului sînt persoanele care activează sau studiază în cadrul instituţiilor educaţionale, ştiinţifice de toate nivelurile şi de deservire, indiferent de forma juridică de organizare şi tipul de proprietate, preponderent cadre didactice. În contextul în care alte asociaţii reprezentative la nivel naţional ale cadrelor didactice nu au fost înregistrate, sindicatele ar putea fi considerate asociaţii ale cadrelor didactice. Cu privire la asociaţiile de părinţi, la moment este în proces de înregistrare „Clubul mămicilor conştiente”. La moment, tergiversarea intrării în vigoare a actului rezidă în procedura de înregistrare la Ministerul Justiţiei.

La acelaşi subiect din ordinea de zi au fost relatate detalii despre măsurile întreprinse de către Ministerul Sănătăţii în vederea adoptării Codului cadru de etică (deontologic) al lucrătorului medical şi farmacistului (acţiunea nr. 58 din Planul de acţiuni pe anii 2014-2015). Ministerul Sănătăţii a elaborat Codul Cadru de Etică cu participarea specialiştilor Ministerului Sănătăţii şi subdiviziunile sale, USMF „Nicolae Testimiţeanu”, ai Centrului Naţional de Bioetică, Comitetul de Etică pentru studii clinice ale medicamentului şi metodelor noi de tratament, Compania Naţională de Asigurări în Medicină,  Sindicatului „Sănătatea”, Ministerului Justiţiei, Şcolii de Management în Sănătate Publică, Ligii medicilor, Asociaţiilor profesionale. Astfel, la elaborarea Codului s-a ţinut cont de toate propunerile şi obiecţiile parvenite în adresa Ministerului, inclusiv ale reprezentanţilor Centrului Naţional Anticorupţie. Neelaborarea codului a fost tergiversată de fluctuaţiile politice. Membrii grupului de monitorizare au subliniat că justificarea instituţiilor precum că instabilitatea politică a determinat tergiversarea sau nerealizarea anumitor acţiuni nu poate argumenta neelaborarea anumitor documente. Iar cît priveşte procesul de consultare publică a documentului este necesară efectuarea distincţei între avizarea unui document şi desfăşurarea sesiunilor de dezbateri  şi consultări publice. Autorităţile publice nu întreprind acţiuni pentru organizarea dezbaterilor, fapt care ar putea fi cauzat de lipsa unor analize scrise ale proiectelor, din partea reprezentanţilor societăţii civile. Totodată, nu există o listă a ONG-urilor active din diferite domenii, care ar putea fi consultate la necesitate. S-a menţionat că Ministerul Sănătăţii nu a publicat anunţuri despre desfăşurarea dezbaterilor asupra Codului deontologic al lucrătorului medical şi farmacistului.

În aceeaşi ordine de idei, cu privire la revizuirea Codului de conduită a colaboratorului vamal, reprezentantul Serviciului Vamal a menţionat despre faptul că noul proiect al Legii serviciului în organele vamale a fost remis spre aprobare Guvernului Republicii Moldova în mod repetat pe parcursul anului. Serviciul Vamal consideră că, după aprobarea acestui proiect de lege, vor fi operate modificări la Codul de Conduită a colaboratorului vamal. Serviciul Vamal a demarat totuşi procesul de revizuire a Codului, urmare a recomandării primite din cadrul CNA cu privire la faptul că tergiversarea aprobării noii Legi privind serviciul în organele vamale nu poate servi drept temei pentru neexecutarea măsurii nr. 57 din Plan, pe motiv că Legea are un caracter general şi nu poate detalia aspectele şi normele deontologice, inclusiv mecanismele şi procedurile specifice prevăzute în  Codul deontologic. În perioada 7-10 iulie 2015 a fost organizată Misiunea Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV) în cadrul proiectului de asistenţă în domeniul reformei privind integritatea, la care au participat reprezentanţii EUBAM şi CNA. În baza recomandărilor  misiunii respective a fost creat grupul de lucru responsabil de revizuirea Codului de conduită a colaboratorului vamal (ordinul SV nr. 323-O din 12.08.2015); a fost elaborat proiectului noului Cod de Etică şi conduită a colaboratorului vamal, care a trecut procedura de avizare internă; a fost elaborat noul proiect al Legii serviciului în organele vamale şi remis în mod repetat Guvernul Republicii Moldova, spre examinare şi aprobare. După aprobarea acestui proiect de lege în Guvern şi Parlament, va fi definitivat şi remis spre examinare şi aprobare Guvernului noul Cod de Etică şi conduită a colaboratorului vamal.

Raportul cu privire la măsurile întreprinse de către Curtea de Conturi  în vederea realizării Strategiei Naţionale Anticorupţie şi Planului de acţiuni 2014-2015 a fost prezentat de către şefa Direcţiei metodologie, asistenţă şi evaluarea calităţii. Totodată, cu privire la termenul de executare a acţiunilor, Curtea de Conturi îşi asumă definitivarea acestora pînă la finele semestrului I 2016. Cît priveşte acţiunea nr.41 din Plan, Curtea de Conturi a solicitat asistenţa CNA în efectuarea evaluării riscurilor, dar nu a beneficiat pînă la moment de ajutorul unui expert. Astfel, Curtea a iniţiat în mod independent evaluarea. Evaluarea rezultatelor chestionarelor a fost pusă pe agenda Grupului de Lucru  privind evaluarea riscurilor de fraudă şi corupţie pentru a asigura elaborarea Raportului de evaluare şi de elaborare a planurilor de integritate.

Reieşind din priorităţile perioadei imediat următoare de implementare  şi în scopul realizării acţiunilor restante Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică a adoptat Decizia nr. 491 din 17 noiembrie 2015, prin care consemnează acţiunile restante, recomandă autorităţilor să întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea acţiunilor restante  în procesul de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie. Totodată, în punctul 4 al Deciziei se stipulează că Grupul de monitorizare trebuie să-şi intensifice activitatea pentru a examina progresele autorităţilor şi instituţiilor responsabile de implementarea Strategiei şi a planurilor de acţiuni pentru a formula propuneri şi recomandări de depăşire a dificultăţilor şi să înainteze propuneri de extindere a Strategiei pentru următorii ani.

Concluziile şi recomandările Conferinţei Naţionale Anticorupţie ediţia XI, desfăşurată la 9 decembrie 2015 la Chişinău, Cahul şi Bălţi au fost prezentate de către dl Vitalie Verebceanu, secretar al grupului de monitorizare.Conferinţa s-a desfăşurat în premieră în 3 locaţii diferite, iar cu privire la subiectele care au fost abordate la nivel local au fost elaborate constatări separate. Astfel, în regiuni s-au accentuat problemele ce ţin de nivel scăzut de pregătire în domeniul anticorupţie, în cadrul administraţiei publice locale, vulnerabilităţile din domeniul achiziţiilor publice, prin care sunt favorizate anumite grupuri de operatori economici, imposibilitatea aplicării restricţiilor prevăzute de Legea privind declararea veniturilor şi proprietăţilor şi Legea privind conflictele de interese, faţă de consilieri locali, care nu sunt subiecţi ai acestor Legi. În rezultat, s-a recomandat implicarea proactivă a autorităţilor publice locale prin aprobarea şi implementarea Planurilor locale de acţiuni anticorupţie, promovarea în cadrul instituţiilor de învăţământ a măsurilor de instruire anticorupţie, pentru promovarea valorilor şi atitudinii civice şi ridicarea integrităţii elevilor şi studenţilor, revizuirea statutului alesului local, prin aplicarea asupra acestuia a restricţiilor şi obligaţiilor prevăzute de Legea privind declararea veniturilor şi proprietăţilor şi a Legii privind conflictul de interese, precum şi asigurarea implementării normelor privind finanţarea partidelor politice. Noi  domenii vor fi incluse în noua SNA, precum Ombudsmanul şi sectorul privat. Corupţia uzuală a devenit mai incomodă, e foarte incomod să dai şi dai mai rar. Volumul mitei casnice a scăzut cu cîteva procente. Persoanele din domeniul afacerilor consideră că statul îi împiedică să-şi desfăşoare afacerile, cu excepţia comportamentului ameliorat al inspectorilor fiscali. Mulţi nu participă la achiziţii publice din cauza unor cauze direct sau indirect legate de corupţie, de exemplu percepţia că se cunoaşte din start cîştigătorul. Dar în general populaţia crede mai mult în şansele ţării de a combate corupţia. Testarea integrităţii profesionale va fi remodelată şi va include şi evaluarea riscurilor instituţionale şi responsabilitatea managerială. Se percepe o susţinere puternică a instrumentului testării integrităţii profesionale de către organizaţiile şi instituţiile internaţionale precum OSCE, UN, OCDE, Consiliul Europei şi experţi internaţionali, americani inclusiv. În anul 2016 va avea loc evaluarea GRECO şi este necesară adoptarea codului de etică a parlamentarilor. 

Secretariatul Grupului de monitorizare