Cea de-a treia şedinţă a Grupului de monitorizare pentru implementarea SNA 2011-2015

La 01 august 2013, ora 14:00, în incinta Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) s-a desfăşurat şedinţa ordinară de lucru a Grupului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie. Şedinţa a fost organizată de către Centrul Naţional Anticorupţie cu asistenţa Fondului Naţiunilor Unite pentru Democraţie prin intermediul Fundaţiei Est – Europene şi este un instrument de bază şi parte componentă a procesului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţiei pe anii 2012-2015.
Reieşind din principalele responsabilităţi ale Grupului de monitorizare, reglementate în pct. 6.2. din Strategia Naţională Anticorupţie (SNA), în cadrul şedinţei a fost examinat Raportul de monitorizare a realizării Planului de acţiuni pe anii 2012-2013 pentru implementarea SNA, elaborat de către Secretariat pentru perioada semestrului I a.c. Concluziile privitor la nivelul de realizare a Planului de acţiuni şi deficienţele constatate în acest proces au fost prezentate de către Secretarul Grupului de monitorizare, dl Vitalie Verebceanu. În conformitate cu Agenda de lucru a şedinţei, a fost audiat raportul Comisiei Naţionale de Integritate, raportor – dl. Anatolie Donciu şi raportul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, raportor – dl. Vasile Popovici, privind măsurile întreprinse în vederea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie, precum şi progresele şi dificultăţile întâmpinate de către instituţiile vizate în procesul realizării Planului de acţiuni pe anii 2012-2013 pentru implementarea SNA.
Comisia Naţională de integritate a făcut referire asupra faptului că fiecare măsură din Planul de acţiuni a fost executată integral. Totodată, specificînd carenţele specifice activităţilor aferente acestor măsuri, precum nedefinitivarea pînă la moment a unor strategii interne şi numărul redus de angajaţi. Graţie lipsei candidaţilor doritori de a participa la concursul de ocupare a funcţiilor vacante din cadrul CNI, pînă la moment numărul de personal nu a fost în totalmente completat. Astfel, un funcţionar din cadrul CNI poate cumula mai multe activităţi, cum ar fi cea de bază, şi de exemplu desemnarea lui ca responsabil de linia fierbinte, fapt ce îngreunează mai mult sau mai puţin activitatea acestuia. În final dl. Anatolie Donciu, preşedintele CNI, a menţionat că instituţia pe care o reprezintă are ambiţia şi prerogativa de a deveni un organ viabil şi funcţional, care va face faţă tuturor împrejurărilor şi aşteptărilor în corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Suplimentar, membrii Grupului de monitorizare au fost familiarizaţi cu rezultatele studiului „Monitorizarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale”, capitolul „Declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţilor”, realizat de către TI – Moldova cu suportul Fundaţiei Soros – Moldova.
Următorul subiect, discutat în cadrul şedinţei GM, a fost raportul prezentat de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care a accentuat că printre instrumentele utilizate în sector în vederea eliminării riscurilor de corupţie a fost introducerea sistemului electronic de obţinere a vizelor, fapt care a generat excluderea factorului uman la acest capitol. Cu referire la acţiunea restantă din Plan ce vizează implementarea Planului de integritate, MAEIE a specificat că urmare a rotaţiei interne a cadrelor care cauzează şi schimbarea membrilor Grupului de autoevaluare a riscurilor de corupţie, pînă la moment acţiunea nu a fost definitivată. Însă în perioada imediat următoare, după finisarea procesului de rotaţie, Planul de integritatea urmează a fi elaborat/aprobat şi pus în aplicare.
Adiţional, în corespundere cu agenda şedinţei de lucru, Ministerul Finanţelor a informat Grupul de Monitorizare privitor la implementarea Legii nr. 229/2010 privind controlul financiar public intern. Astfel, menţionând că 60 % din unităţile de audit intern (UAI) dispun de mai mult de 2 auditori, ceea ce le permite să creeze o echipă de audit şi să desfăşoare misiunile cu mai multă obiectivitate. Însă persistă şi problema UAI formate dintr-un sigur auditor intern. În jur de 40% din UAI sunt create doar dintr-o singură persoană. Concomitent, făcându-se o analiză a experienţei de muncă în cadrul UAI, constatându-se că auditorii interni din cadrul a 39 % UAI activează timp de 3-4 ani, ceea ce constituie o perioadă favorabilă pentru realizarea misiunilor de audit intern. Mai puţin favorabilă fiind situaţia pentru UAI ai căror auditori au o experienţă de un an şi mai puţin de un an. Astfel, consemnându-se importanţa instruirilor în domeniu, care ar fi oportun să aibă loc cît mai frecvent, inclusiv cu perspectiva de a introduce unele instruiri în cadrul instituţiilor superioare de învăţământ, fapt ce ar asigura nivelul de pregătire profesională a viitorilor auditori. În acelaşi timp, la acest capitol fiind specificate şi unele probleme ce vizează insuficienţa statutului de personal în entităţi, neconştientizarea de către manager a rolului şi importanţei auditului intern, auditorii interni nu mediatizează rolul şi funcţiile lor pentru top managerul şi managerii operaţionali ai entităţii şi nu promovează schimbarea de la revizie la audit.
La final, s-a accentuat necesitatea determinării instituţiilor responsabile de executare şi raportare a acţiunilor din plan în vederea consolidării tuturor eforturilor şi impulsionării activităţilor derulate în scopul realizării măsurilor restante din Plan.

Secretariatul Grupului de monitorizare.